La sfârșitul lunii ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat o dispoziție potrivit căreia, în cazul șoferilor suspectați că s-au urcat la volan după ce ar fi consumat substanțe cu efect psihoactiv să se demonstreze influența acestor substanțe asupra capacității lor de a conduce vehicule. Medicii legiști salută această decizie a Curții Supreme.
„O deschidere de ochi în sistemul juridic. Este de fapt finalul unei lungi lupte de convingere a organelor juridice, că legislația, așa cum a fost formulată în 2014 când s-a modificat de Codul Penal, se refera la o noțiune medicală, aceea de a fi sub influența unor substanțe. A fi sub influența unor substanțe, din punct de vedere medical, nu este echivalent cu a avea o substanță în corp. Am băut cu toții două guri de bere, niciodată nu am avut vreo influență de la două guri de bere, dar cu toate acestea, dacă ne testa un polițist cu etilotestul am fi ieșit pozitivi. Așadar aceasta este diferența dintre a fi sub influență și a avea o substanță cu potențial psihoactiv în organism” susține dr. Gabriel Gorun, vicepreședinte al Societății de Medicină Legală din România și medic primar medicină legală în cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”.
Modificări semnificative
Potrivit medicilor legiști, această decizie a Curții Supreme va schimba din temelii modul în care vor fi efectuate expertizele și va analiza mult mai în amănunt impactul substanțelor cu efect psihoactiv asupra organismului. În trecut, doar simpla prezență a acestor substanțe era incriminată de autorități.
„Din păcate tot ÎCCJ a dat o decizie în 2020 care, deși a fost punctuală într-un anume caz, deci nu avea autoritate de lucru judecat, a fost preluată de către toate parchetele sau de către majoritatea parchetelor și aplicată ca atare, în sensul acesta al incriminării per se doar la prezența substanței, fără a mai fi necesară evaluarea capacității acelei cantități de substanță sau a altor circumstanțe de a modifica comportamentul. Așadar, odată venită decizia ÎCCJ din ianuarie, o consider un pas înainte spre rezolvarea unei probleme de sănătate publică, pentru că impactul pe care l-a generat aplicarea nediscriminativă a vechii decizii a ÎCCJ-ului s-a repercutat și asupra pacienților. Pacienți care își abandonau tratamentele tocmai de teamă, dar a avut impact și asupra cetățenilor de rând de a nu mai înțelege legea” explică dr. Gabriel Gorun, vicepreședinte al Societății de Medicină Legală din România și medic primar medicină legală în cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”.
