Infecțiile urinare sunt o problemă medicală tot mai des întâlnită în rândul pacienților. Sunt însă și situații în care, în urma analizelor medicale, deși se constată prezența germenilor în probele recoltate, nu poate fi vorba despre o infecție.
Cu toate acestea, în astfel de cazuri pacientul poate primi ca tratament medicamente antibiotice. Consumul de antibiotice într-o astfel de situație nu este oportun și poate crește rezistența la aceste tipuri de tratamente.
„Conform definițiilor actuale, o infecție urinară este o urocultură pozitivă, o analiză de urină care să certifice prezența germenilor în urină, dar și prezența simptomelor. O simplă urocultură pozitivă nu este neapărat o infecție urinară. Dacă nu există nicio manifestare clinică se numește bacteriurie asimptomatică” explică dr. Răzvan Mulțescu, medic primar urolog.
Bacteriuria asimptomatică nu se tratează cu antibiotice
În cazul bacteuriei asimptomatice nu este necesară administrarea antibioticelor. În multe cazuri, chiar dacă nu vorbim despre o infecție urinară simptomatică ce are nevoie de un astfel de tratament, pacienților le sunt administrate antibiotice. Această conduită terapeutică este inoportună, pentru că poate crește rezistența la astfel de medicamente.
„Bacteriuria asimptomatică nu trebuie tratată cu antibiotice decât în anumite cazuri. Abuzul de antibiotice tot mai mare în ultima decată a dus la fenomenul rezistenței bacteriene și atunci apare o problemă de sănătate publică. În populație ajung să circule tulpini de microbi rezistente la antibiotice și asta este un lucru grav, pentru că o infecție severă necesită tratament antibiotic și realizezi că nu ai ce antibiotic să utilizezi” mai spune dr. Răzvan Mulțescu.
