Cercetătorii britanicii spun că un somn scurt în timpul zilei poate proteja sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânește, după ce au descoperit că acest obicei ar fi asociat cu un volum mai mare al creierului, scrie The Guardian, citat de news.ro.
În timp ce cercetările anterioare au sugerat că somnul prelungit ar putea fi un simptom timpuriu al bolii Alzheimer, alte lucrări au arătat că un somn scurt poate îmbunătăţi capacitatea de învăţare a oamenilor. Acum, cercetătorii spun că au găsit dovezi care sugerează că somnul poate ajuta la protejarea împotriva micşorării creierului.
Echipa de cercetători spune că acest lucru este interesant, deoarece contracţia creierului, un proces care apare odată cu vârsta, este accelerată la persoanele cu probleme cognitive şi boli neurodegenerative, iar unele cercetări sugerează că acest lucru ar putea fi legat de problemele de somn.
„În concordanţă cu aceste studii, am găsit o asociere între somnul obişnuit în timpul zilei şi un volum total al creierului mai mare, ceea ce ar putea sugera că somnul regulat oferă o anumită protecţie împotriva neurodegenerării prin compensarea somnului slab”, notează cercetătorii.
Conform jurnalului Sleep Health, cercetătorii de la UCL şi de la Universitatea Republicii din Uruguay relatează cum s-au bazat pe datele din studiul UK Biobank, care a adunat informaţii genetice, despre stilul de viaţă şi sănătate de la 500.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 şi 69 de ani la momentul recrutării. Echipa a folosit date de la 35.080 de participanţi la Biobank pentru a analiza dacă o combinaţie de variante genetice care au fost asociate anterior cu somnul obişnuit în timpul zilei, declarat de către ei înşişi, sunt, de asemenea, legate de volumul creierului, de cogniţie şi de alte aspecte ale sănătăţii creierului.
Având în vedere că astfel de variante sunt stabilite la naştere şi se presupune că sunt atribuite în mod aleatoriu, abordarea permite cercetătorilor să sondeze efectul somnului asupra creierului, reducând impactul factorilor de stil de viaţă care pot influenţa obiceiurile de somn ale oamenilor şi sănătatea creierului, cum ar fi fumatul sau activitatea fizică.
În timp ce la început a reieşit că participanţii care au raportat că nu dorm niciodată sau rareori în timpul zilei aveau un volum total al creierului mai mare, echipa a găsit relaţia inversă atunci când a fost luată în considerare predispoziţia genetică la somn, sugerând că descoperirea iniţială ar fi putut fi cauzată de alţi factori care au încurcat relaţia dintre somnul din timpul zilei şi dimensiunea creierului.
În general, echipa a descoperit o asociere între predispoziţia genetică la somnul obişnuit în timpul zilei şi un volum mai mare al creierului echivalent cu 2,6 până la 6,5 ani mai puţin de îmbătrânire, deşi nu a existat nicio relaţie cu performanţele cognitive, cum ar fi timpii de reacţie.