Datorită progreselor medicale și tehnologice, un bărbat și-a recăpătat capacitatea de a merge, după ce și-a petrecut mai bine de 10 ani într-un scaun cu rotile. Gert Jan Oskam, în vârstă de 40 de ani, a reușit să se ridice și să meargă cu un cadru, după ce doctorii i-au implantat un dispozitiv care citește undele cerebrale și trimite instrucțiuni măduvei spinării pentru a activa mușchii.
Lui Gert i s-a spus că nu va mai merge niciodată, după ce a suferit un accident cu motocicleta, în China. Dat acum, după operație, bărbatul a reușit să urce scări și să parcurgă distanțe de peste 100 de metri odată, reușind să stea în picioare nesprijinit chiar și pentru câteva minute.
“Puntea digitală” între creier și măduva spinării este reușita unei echipe de oameni de știință din Elveția care participă la un program ce are ca scop dezvoltarea unei interfețe capabilă să ajute oamenii paralizați.
Doctorul Grégoire Courtine și colegii săi de la Institutul Federal de Tehnologie din Lausanne au dezvoltat și implantat o interfață care produce o legătură neurologică directă între creier și măduva spinării. Implanturile din creier urmăresc intențiile de mișcare, care apoi sunt transferate wireless unei unități exterioare de procesare purtată de pacient sub forma unui rucsac. Intențiile sunt apoi traduse în comenzi și trimise de unitatea procesare celui de-al doilea implant, care stimulează musculatura.
“Mi-am dorit să pot merge din nou, și am crezut că este posibil”, le-a declarat Oksam jurnaliștilor. “Acum trebuie să învăț să merg normal din nou, în mod natural, pentru că așa funcționează sistemul”.
Oskam spune că progresul acesta l-a ajutat în viața de zi cu zi. Spre exemplu, el spune că recent avea nevoie să fie ceva vopsit, dar nu găsea o persoană să îl ajute, așa că s-a ridicat și a vopsit el. Cercetările anterioare au arătat că impulsuri electrice direcționate corespunzător pot stimula zonele din picioare necesare mersului. Noua tehnologie permite mișcări mai naturale și o adaptare mai bună la diferite medii, pentru că reface legătura dintre două zone ale sistemului nervos central.
Gert-Jan Oskam a mai avut implantate dispozitive de stimulare, însă acestea aveau nevoie de mișcare pentru a declanșa stimularea. “Acum, pot face ce vreau, când mă decid să fac un pas stimularea se activează”, spune el.
Doctorul Grégoire Courtine spune că acest fel de stimulare este diferit pentru că Oskam are “control total asupra simulării, adică se poate opri, poate merge, poate urca scări”. Conexiunea dintre cele două implanturi a rămas stabilă de peste un an, inclusiv perioada petrecută de pacient acasă. Mersul independent, cu ajutorul “punții digitale”, l-a ajutat pe Oskam să redobândească suficientă putere să facă câțiva pași și când dispozitivul este oprit.
Gert-Jan Oskam a fost primul participant la studiu, însă cercetătorii sunt încrezători pentru viitor. Ce își doresc acum este să reducă dimensiunea sistemului, astfel încât să fie ușor de transportat.
Cazul a fost publicat miercuri în revista Nature.
