Anunțul făcut vineri de președintele american Donald Trump privind decizia Statelor Unite ale Americii de a părăsi Organizația Mondială a Sănătății (vezi VIDEO) a făcut ca toți urmăritorii subiectului să se întrebe: ”Ce urmează?”. Unii comentatori sunt de părere că ieșirea SUA din OMS ar urma să se producă prin adoptarea unei rezoluții de către membrii Organizației, dat fiind că și aderarea s-a făcut tot printr-un astfel de mecanism.
Ce este OMS și cum funcționează?
Organizația Mondială a Sănătății a apărut în 1948, la inițiativa Organizației Națiunilor Unite. Un comitet tehnic format din membri ai ONU s-a ocupat, timp de doi ani, anterior datei de înființare, de elaborarea unui plan. De la 26 de state membre, la înființare, astăzi OMS a ajuns să numere 194, în prezent. Sau 193, fără SUA. Scopul, de la înființare și până acum, a fost ca organizația să mențină în cea mai bună stare sănătatea populațiilor pe glob. Organizația Mondială a Sănătății este responsabilă pentru gestionarea unor probleme de sănătate la nivel mondial, stabilirea agendei de cercetare în domeniul sănătații, stabilirea normelor și standardelor, elaborarea de politici bazate pe dovezi. Evoluția OMS nu a fost lipsită niciodată de tensiuni și provocări. A trebuit să depășească, de la început, piedicile Războiului Rece, să răspundă provocărilor lansate de guvernele marilor puteri, să reziste tensiunilor dintre directorii generali și cei regionali. ”Cum va face față OMS acestui nou impas: retragerea SUA?” este întrebarea la care analiști și observatori din toată lumea încearcă să răspundă.
Consecințele ieșirii SUA din OMS
- În mod palpabil, o primă consecință a retragerii Statelor Unite ale Americii din Organizația Mondială a Sănătății este pierderea unei contribuții importante la bugetul OMS. Contributivitatea statelor este asumată în funcție de nivelul economic al fiecăruia, ceea ce face ca SUA să fie unul dintre membrii cu o cotizație însemnată. Anul trecut, SUA au cotizat la bugetul OMS cu o sumă totală de 450 de milioane de dolari americani, din care 75 % au fost contribuție benevolă și doar 25 % cotizație obligatorie. Fără această sumă, OMS va avea o reală problemă în îndeplinirea obiectivelor sale anuale.
- Donald Trump a anunțat, în cadrul aceleiași declarații privind ieșirea din OMS, că fondurile care vor fi retrase vor fi redirecționate către alte organizații care activează în domeniul cercetării și apărării sănătății. În contextul pandemiei COVID-19, această atitudine este îngrijorătoare. Eforturile OMS pentru a oferi un răspuns în lupta cu coronavirusul ar urma să fie slăbite de pierderea unui membru ca SUA, iar această evoluție ar da o anumită incoerență răspunsului.
- Revista Nature scrie că Guvernul SUA asigura 27 % din bugetul OMS pentru eradicarea poliomielitei, 19 % din cel pentru combaterea tuberculozei, HIV, malariei și bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare (ex. rujeola) și 23 % din bugetul pentru intervenții de urgență pentru sănătate. Dacă finanțarea acestor programe se micșorează cu procentele de mai sus, efectele vor fi sub forma suferinței și a deceselor din cauza acestor boli.
- Ar fi greșit să credem că doar țările mai puțin dezvoltate pierd din retragerea SUA din OMS. Și Statele Unite vor suferi pierderi pentru că statutul de țară membră OMS le oferea posibilitatea de a fi prezente în spațiul țărilor cu care au relațiile diplomatice înghețate. De pildă, în plină criză a coronavirusului, cercetătorii americani au putut avea acces la misiuni în China, în virtutea statutului SUA de membru al Organizației Mondiale a Sănătății. OMS înseamnă și alte mecanisme prin care circuitul informațiilor asigură reacții imediate ale membrilor săi.
Va fi afectată România de plecarea SUA din OMS?
În România, OMS are un birou național la București, înființat în 1991, care se ocupă de implementarea politicilor și programelor organizației. Prioritățile acestuia se stabilesc prin acorduri anuale. România are și un reprezentant în Comitetul Executiv al OMS. Prof. dr. Alexandru Rafila a fost ales membru în Comitetul Executiv din partea Regiunii Europene. Acesta a explicat pentru Digi24, că “nu ne afectează în mod direct modificarea bugetului Organizaţiei, pentru că România nu primeşte o asistenţă financiară”.
În trecut, România a beneficiat de asistență tehnică primită de la OMS în 2009, în timpul pandemiei de gripă AH1N1. Atunci “am discutat de programul de vaccinare din România, rezistenţa la antibiotice, sunt doar câteva dintre domeniile în care Organizaţia a oferit asistenţă, au trimis experţi aici, au făcut cursuri”, a mai adăugat profesorul Rafila.
