Sănătatea în România Sfatul specialistului Știri

Tratarea bolii COVID-19 pe înțelesul tuturor. Când sunt recomandate antibioticele? Dr. Virgil Musta explică

Ministerul Sănătății a modificat recent protocolul de tratament al bolnavilor de COVID-19. Noul ghid de tratament are prevederi clare cu privire la utilizarea antibioticelor în infecția cu SARS-CoV2, având în vedere că foarte mulți pacienți se tratează singuri, acasă, cu astfel de medicamente. Specialiștii susțin că prescrierea de antibiotice trebuie supravegheată, iar această medicație trebuie utilizată doar în anumite condiții excepționale.

Azitromicina a devenit peste noapte cel mai vândut medicament, pentru că pacienții consideră că i-ar putea vindeca de COVID-19 mult mai repede. În realitate, acest medicament, care face parte din marea familie a antibioticelor, este indicat în infecția cu SARS-CoV2 doar în cazul în care este precedată și de o suprainfecție bacteriană.

S-a constatat faptul că sunt practici medicale care nu sunt cele mai corecte și atunci protocolul vine undeva în ajutorul medicilor de familie ca să împiedice aceste practici, care nu oferă beneficii, ci doar efecte negative ale propriei administrări de medicamente. Acestea sunt niște practici deloc oportune. Administrarea de antibiotice duce la rezistență la respectivul medicament și duce la posibile infecții cu Clostridium. Statistica arată că infecția co-bacteriană în SARS-CoV2 este în procent de 3,7% din persoanele infectate, iar infecția bacteriană într-un procent de 1%. Deci un procent foarte mic, din acest motiv nu este necesar să se administreze antibiotic decât atunci când avem semne de suprainfecție bacteriană”, a explicat la Medika TV dr. Virgil Musta, medic primar la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara.

Pentru ca un pacient pozitiv la testul pentru SARS-CoV2 să primească și tratament cu antibiotic, acesta trebuie să aibă anumite simptome specifice co-infecției bacteriene. „Și aceste semne pot fi febră, o accentuare a tusei cu expectorații și bineînțeles niște criterii biologice, precum creșterea VSH-ului, a leucocitozei reprezintă semne care indică o suprainfecție și atunci putem da antibiotice. Majoritatea acestor suprainfecții sunt forme ușoare de bronșite sau pneumonii, iar ele sunt tratate de cele mai multe ori de medicii de familie”, a mai spus dr. Virgil Musta.

Mai mult decât atât, specialiștii consideră că eficiența plasmei hiperimune, recoltată de la bolnavii vindecați de COVID-19, poate fi dovedită doar în cazul în care este administrată în fazele de început ale bolii, nu în momentul în care starea de sănătate a pacientului se agravează.

Plasma era o terapie care era administrată pe secția de ATI. Era un program al ATI, iar multe studii au arătat că nu întotdeauna are efectele pe care le-am scontat. Tot protocolul spune că și această terapie se poate administra, dacă se administrează precoce, nu la formele severe. De fapt, acest principiu este foarte important, pentru că și antiviralele sunt eficiente dacă se administrează în formele precoce, în faza virală a bolii, nu în faza de inflamație masivă sau de autoimunitate cu furtună de citokine, pentru că eficiența acestora scade. Același lucru se întâmplă cu plasma, pentru că de fapt plasma asta face, neutralizează virusul”, a mai spus dr. Virgil Musta.