Accesul la tratamente oncologice noi este o problemă veche de peste cinci ani pentru pacienţii din România, a subliniat luni, cu prilejul marcării Zilei Internaţionale de Luptă Împotriva Cancerului, Cezar Irimia, preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.
Sloganul din acest an al Zilei Internaţionale de Luptă Împotriva Cancerului este ‘Trăim în Europa, dar ne tratăm în România’.
Pentru pacientul român, cel mai important lucru după momentul diagnosticării este accesul la tratament. Este de notorietate faptul că în România lista medicamentelor gratuite şi compensate nu a mai fost actualizată de mai bine de 1.800 de zile. Aceasta înseamnă, concret, că peste 140 de molecule şi indicaţii noi, dintre care multe destinate tratamentului cancerului, aşteaptă de aproape cinci ani să ajungă la pacienţii diagnosticaţi cu cancer şi să-i ajute pe aceştia în lupta cruntă cu boala, a arătat Cezar Irimia.
Prin comparaţie, a adăugat el, conform unui studiu european, între momentul aprobării unui medicament de către EMA (Agenţia Europeană a Medicamentului) şi momentul în care acesta poate fi prescris în regim compensat de medici, în Belgia se aşteaptă 392 de zile, în Suedia 206 zile iar în Austria doar 88 de zile.
Potrivit lui Irimia, se creează astfel o discrepanţă considerabilă între tratamentele disponibile pacienţilor din alte ţări europene şi pacienţii români, dar şi o îngrădire a drepturilor pacienţilor români la tratamente de ultimă generaţie. Românii ajung să fie trataţi cu medicamente vechi pentru afecţiuni cunoscute, ce s-au transformat în boli cronice în multe ţări europene, datorită progreselor în tratament.
Dr. Ştefan Curescu, de la Clinica de oncologie a Spitalului Municipal din Timişoara, a arătat că peste jumătate din tratamentele pentru copiii cu cancer lipsesc iar dacă aceste medicamente lipsesc, schemele terapeutice nu pot fi înlocuite, deoarece nu sunt alternative terapeutice în cazul copiilor.
Acesta a menţionat că este vorba de tratamente ieftine, ale căror costuri sunt, de exemplu, 7 euro în Ungaria sau 15 euro în Slovenia.
‘Tratamentul cancerului a evoluat foarte mult în ultimii ani, pentru majoritatea tipurilor de cancer. Există însă şi forme de cancer pentru care abia în ultimii ani au apărut îmbunătăţiri importante în tratament. Spre exemplu, pentru cancerul ovarian, anul trecut a apărut un nou medicament, practic, singurul progres înregistrat în ultimii 15 ani. Din păcate, momentan, medicamentul nu este disponibil pe scară largă pacientelor din România, din cauza faptului că nu este inclus pe lista medicamentelor gratuite şi compensate’, a arătat dr. Ştefan Curescu.
Pentru acei pacienţi care au şansa de a-şi putea susţine singuri tratamentul, fără ajutor din partea statului, terapiile noi au permis ca aceştia să poată avea o viaţă socială activă, precum şi o calitate superioară a vieţii.
Adela Rogojinaru, pacientă, a spus că a fost diagnosticată recent cu melanom metastatic şi, cu sprijinul unor oameni minunaţi, a reuşit să-şi plătească singură tratamentul, fiind un caz fericit şi rar în acest sens.
‘Vă daţi seama ce ar fi însemnat să aştept cinci ani din acest moment pentru a avea acces la tratamentul de care am nevoie? Ar fi fost, practic, o condamnare la moarte. Adresez şi pe această cale un apel atât opiniei publice, cât mai ales organelor şi instituţiilor îndreptăţite să pună la dispoziţia pacienţilor cu cancer aceste medicamente noi, pentru că bolnavii de cancer nu au, din păcate, timp să aştepte. Timpul de aşteptare pentru soluţii medicale, ca şi durata de decizie pentru finanţarea acestora nu sunt simple acte administrative, ele reprezintă în realitate timpul de supravieţuire al bolnavului. Dacă în septembrie 2012 nu aş fi avut norocul să fiu ajutată prin finanţare caritabilă, nu m-aş fi aflat astăzi în faţa dumneavoastră. Banii pentru tratarea cancerului înseamnă vieţi salvate sau pierdute. Nu sunt prea multe zone de compromis, nu se poate reveni asupra unui cancer tratat incorect sau tardiv. Accesul bolnavilor la tratamente individualizate ar trebui să fie necondiţionat şi imediat’, a afirmat Adela Rogojinaru.
