TELEMEDICINA, CÂT DE PROBABILĂ E DUPĂ PANDEMIE? Și medicii, și pacienții o cer, dar sistemului sanitar îi lipsesc multe

Pandemia de COVID-19 a schimbat inclusiv modul de acordre a unor consultații, iar ceea ce părea inadmisibil înaintea crizei sanitare, a devenit necesitate. Pentru că accesul în spitale a fost restricționat, policlinicile și ambulatoriile de specialitate s-au închis, mulți bolnavi, în special cei cu afecțiuni cronice, au fost consultați prin intermediul telefonului sau al computerului. Specialiștii aduc argumente în favoarea acestui nou tip de medicină, iar dezbaterea care se naște este dacă teleconsultațiile pot fi adoptate ca și practică, după pandemie.

Telemedicina reprezintă posibilitatea de a oferi consultații la distanță, prin intermediul mijloacelor tehnologice. Înainte de pandemia de COVID-19, sistemul de telemedicină era funcțional doar în Unitățile de Primiri Urgențe sau în ambulanțe. Medicii de pe ambulanță, de exemplu, trimiteau, prin sistemele de telemedicină, informații despre starea unui pacient către spitalul unde urma să fie transferat. La rândul lor, medicii din spital explicau ce manevre sau tratamente trebuie administrate bolnavului, până la realizarea transferului.

Odată cu pandemia, sistemul de consultații efectuat prin intermediul calculatorului sau al tabletei electronice s-a extins, mai ales în cazul bolnavilor cronici. Mulți pacienți au putut să ia contact cu medicul pentru consultații sau rețete doar online.

Avantajele acestui tip de serviciu medical sunt multiple, atât pentru bolnavi, cât și pentru sistemul medical. Serviciile de telemedicină sunt mai ieftine, iar bolnavii nu mai sunt nevoiți să aștepte cu orele pentru un consult sau pentru a beneficia de o rețetă.

Telemedicina, consultația la distanță, împreună cu rețeta electronică,se practică, este un avantaj pentru că dezaglomerăm spitalele, dezaglomerăm ambulatoriile și sistemele de U.P.U. și tratăm pacientul cât mai mult în confortul lui de acasă, bineînțeles, cu toate măsurile de siguranță. Pentru pacienți cred că este foarte simplu să nu trebuiască să plece la ora 6 dimineața, să se programeze la medicul de familie, să meargă în spital, să facă fișă de internare de zi, să-și consulte medicul specialist așa în fugă când are timp medicul specialist pe lângă 300 de persoane, să facă externarea, să-și ia rețeta, să-și ia tratamentul, iar apoi să plece acasă. Eu cred că nu putem discutăm din punct de vedere al confortului” a explicat Radu Gănescu, președintele Coaliției Pacienților Cronici, în cadrul emisiunii „Medika Special”.

Menținerea teleconsultațiilor și în afara situației impuse de pandemie necesită o amplă dezbatere pentru că este vorba, de fapt, despre o schimbare de paradigmă care începe de la Codul de deontologie medicală elaborat de Colegiul Medicilor. La art.25, acesta prevede că ”Cu excepția unor situații obiectiv excepționale și imposibil de înlăturat, orice decizie medicală se va baza în primul rând pe examinarea personală și nemediată a pacientului de către medicul respectiv. ” O prevedere care, așa cum s-a demonstrat în actuala criză, poate fi eludată, având în vedere disponibilitățile tehnologice.

Mai departe, discuția este amplă. Sistemului medical îi sunt necesare și alte verigi importante, încă indisponibile, așa cum este dosarul medical, un sistem de colaborare între medicul de familie și medicii specialiști și, foarte important, un sistem de medicină la domiciliu care, deocamdată, lipsește cu desăvârșire.

Totuși nu toate categoriile de bolnavi cronici pot beneficia de consultații prin video-conferință. Medicii sunt însă cei care vor face trierea bolnavilor. „În principial credem că medicii specialiști și medicii de medicină generală pot spune și pot argumenta științific care sunt categoriile de pacienți care pot primi astfel de consultații” a mai spus Radu Gănescu, președintele Coaliției Pacienților Cronici, în cadrul emisiunii „Medika Special”.

Tags: , , ,

Ți-ar putea plăcea

De interes