Un număr de cinci specialiști români de la Facultatea de Georgrafie și Geologie și de la Facultatea de Biologie din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, unul dintre ei lucrând și la Administrația Națională de Meteorologie, a publicat un studiu privind modul în care vremea, și în principal radiațiile ultraviolete, influențează răspândirea noului cornavirus.
Studiul, publicat pe platforma The International Journal of Aerosol and air Quality Research, poate fi de util pentru predicțiile viitoare, în vederea identificării regiunilor care au riscul cel mai mare de răspândire a virusului.
Specialiștii români au constatat că există o legătură strânsă între particularitățile climatice ale unei zone sau unui anotimp și modul în care evoluează epidemia într-un anumit moment.
“Bolile infecțioase respiratorii sunt puternic influențate de climă și caracteristicile sezoniere, al căror vârf este decembrie-februarie în emisfera nordică. SARS-CoV-2 a produs dezbateri consistente cu privire la relația dintre apariția sa și condițiile meteo. Studiul nostru a explorat aceste condiții, exprimate prin trei parametri principali – radiații ultraviolete, aer, temperatura și umiditatea relativă – care au caracterizat Hubei (China), regiunea sursă a pandemiei COVID-19, în Noiembrie 2019 – Martie 2020. În timpul focarului COVID-19, cantitățile scăzute de radiații UV (până la –273 kJ m – 2 în Ianuarie 2020) au fost asociate cu supraviețuirea noului coronavirus. De asemenea, această perioadă a fost caracterizată printr-o umiditate relativă ridicată în timpul orelor de vârf ale zilei și o anomalie pozitivă a temperaturii aerului (+ 1,7 ° C în Decembrie 2019), care a favorizat și mobilitatea oamenilor în aer liber în timpul iernii. Profilul meteo respectiv a fost înregistrat și în alte regiuni de focar COVID-19 în februarie 2020, cum ar fi nordul Iranului, Italiei sau Spania. Rezultatele noastre, care s-au axat pe rolul radiației solare UV, ar putea fi utilizate ca instrument de predicție pentru identificarea regiunilor lumii cu un risc mai mare de creștere viitoare mai rapidă a cazurilor de COVID-19“, se arată în studiu.
Practic, cercetătorii români au ajuns la concluzia că răspândirea virusului este influențată de radiațiile care ajung pe pământ: în perioadele în care razele soarelui, în speță ultravioletele, sunt puține, din cauza norilor, coronavirusului se răspândește cu repeziciune.
Imediat după ridicarea restricțiilor, când s-au reluat vacanțele, iar lumea a luat cu asalt zonele turistice, fără să țină seama de măsurile de protecție și distanțare, a fost o explozie de cazuri, dar nu atât de mare, conchid autorii. Comportamentul social al oamenilor din vară putea determina un adevărat dezastru epidemiologic, însă acesta a fost evitat, tocmai pentru că radiațiile solare au fost mai puternice.
Specialiștii români estimează că, dacă într-adevăr teoria lor privind legătura dintre factorul meteorologic și SARS-CoV2 este corectă, numărul de cazuri va crește considerabil pe parcursul toamnei, pe măsură ce vor fi tot mai mulți nori, care să oprească razele ultraviolete.
