Eveniment Sănătatea în România

STUDIU ROMÂNESC: Asimptomaticii, șanse slabe să dezvolte anticorpi. Ce mai relevă studiul cercetătorilor români

Sistemul Medical MedLife anunță primele concluzii ale unui studiu realizat în parteneriat cu Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș și Spitalul Clinic Colentina din București privind dinamica anticorpilor dobândiți de pacienții diagnosticați cu COVID-19.

Studiul a fost lansat la începutul lunii mai și își propune să urmărească evoluția apariției anticorpilor pe o perioadă de 7 luni, concluziile finale urmând să fie anunțate la sfârșitul acestui an.

148 de pacienți pacienți confirmați pozitiv prin testul RT-PCR, aflați în etape diferite ale testărilor pentru anticorpi, au luat parte până acum la studiu, fiind prelevate 294 de probe care fac obiectul analizei.

Potrivit unui comunicat de presă, “rezultatele preliminare au la bază trei metode serologice de testare pentru anticorpi: Chemiluminiscența pentru determinarea anticorpilor IgG, ECLIA pentru determinarea anticorpilor totali și ELISA pentru determinarea anticorpilor IgG și IgM. Serologia IgM nu este utilă în diagnosticarea infecției acute cu virusul SARS-CoV-2. Între cele trei metode de detectare a anticorpilor nu sunt diferențe semnificative.  Concluziile preliminare ale cercetării indică faptul că testările pentru anticorpii IgM nu au valoare de diagnostic, aceștia dezvoltându-se aproape simultan cu anticorpii IgG sau fiind absenți în unele cazuri. Astfel, spre deosebire de alte infecții, unde apariția anticorpilor IgM este timpurie și atestă o infecție acută, testările având și capacitate de diagnostic, în cazul COVID-19 s-a remarcat o apariție mai târzie a acestui tip de anticorpi”.

Specialiștii au descoperit că indiferent de metoda folosită, diferențele nu sunt semnificative. O concluzie interesantă este însă că șansele ca asimptomaticii să dezvolte anticorpi sunt semnificativ mai mici.

Între cele trei metode nu sunt diferențe semnificative. Serologia IgM nu poate fi folosită pentru diagnosticul infecției acute, deoarece acești anticorpi fie nu apar, fie apar odată cu IgG. Anticorpii IgG au apărut mai devreme la pacienții de la Matei Balș (fiind prezenți la vizita 0, la internare), față de pacienții de la Colentina (la vizita 1, 7 zile), diferența fiind explicată fie de severitatea bolii (anticorpii au apărut mai târziu sau deloc la asimptomatici), fie pentru că pacienții internați la Matei Balș au avut o evoluție mai îndelungată înaintea internării. Analiza detaliată a datelor va confirma una sau cealaltă dintre ipoteze. Deși analiza nu s-a realizat în funcție de forma clinică (asimptomatic, ușoară, medie, severă), sunt șanse ca la pacienții asimptomatici proporția celor care dezvoltă anticorpi să fie mai mică”, a spus dr. Cristian Băicuș, medic primar medicină internă la Spitalul Clinic Colentina și profesor universitar la UMF Carol Davila Bucureşti.

De la persoanele care au luat parte la studiu au fost prelevate între două și patru probe, de la subiecții implicați în studiu, în diferite etape ale evoluției simptomatologiei. S-a observat că detectarea anticorpilor IgG este mai puțin probabilă la pacienții aflați în apropierea momentului debutului simptomelor, în timp ce pacienții care prezintă simptomatologie de cel puțin 14 zile au dezvoltat anticorpi în proporție de 86%.

Testările realizate până acum ne-au arătat o variație a prezenței anticorpilor în funcție de momentul testării în raport cu debutul simptomelor. Analizând pacienții înrolați atât cu simptomatologie ușoară, medie, cât și severă, cu o durată a simptomelor cuprinsă între o zi și 73 de zile, am remarcat că 22,5% dintre pacienții care au avut simptome mai puțin de 7 zile au dezvoltat anticorpi IgG, procentul crescând la 69,5%, în cazul pacienților cu durata simptomatologiei între 7 și 14 zile și ajungând la 86% pentru pacienții care au prezentat simptomatologie de mai mult de 14 zile. În privința anticorpilor de tip IgM, cel mult 39% dintre pacienții, cu durata simptomatologiei între 7 și 14 zile, au avut testul pozitiv. Proporția rezultatelor IgG (pozitive sau negative) concordante a fost cea mai mare pentru chemiluminiscență și ELISA. Urmează să analizăm datele colectate în funcție de forma clinică de boală”, a adăugat conf. dr. Adriana Hristea, medic primar boli infecțioase și investigator principal al studiului la Institutul Matei Balș.

Studiul românesc nu este primul de la începutul pandemiei, iar cercetările legate de noul coronavirus continuă.