Cercetătorii de la University College London (UCL) au utilizat un tip de inteligență artificială pentru a identifica cinci tipuri distincte de insuficiență cardiacă.
Cele cinci tipuri de insuficiență cardiacă identificate sunt debut timpuriu, debut tardiv, fibrilație atrială (care cauzează un ritm cardiac neregulat), metabolică (legată de obezitate, dar cu o rată scăzută de afecțiuni cardiovasculare) și cardiometabolică (legată de obezitate și afecțiuni cardiovasculare), conform unui comunicat de presă de pe site-ul UCL.
Pentru studiu, publicat în jurnalul Lancet Digital Health, cercetătorii au analizat datele a peste 300.000 de adulți din Marea Britanie, cu vârsta de 30 de ani și de peste 30 de ani, care au suferit de insuficiență cardiacă într-o perioadă de 20 de ani.
Pentru fiecare tip de insuficiență cardiacă, cercetătorii au determinat probabilitatea decesului persoanei într-un an de la diagnostic. Au descoperit că prognosticul variază semnificativ pentru cele cinci subtipuri.
Riscul de mortalitate pe o perioadă de cinci ani a fost de 20% pentru debutul timpuriu, 46% pentru debutul tardiv, 61% pentru fibrilația atrială, 11% pentru cea metabolică și 37% pentru cea cardiometabolică, conform comunicatului de presă.
“Am căutat să îmbunătățim modul în care clasificăm insuficiența cardiacă, cu scopul de a înțelege mai bine evoluția bolii și de a comunica aceste informații pacienților. În prezent, este greu să prezicem cum va evolua boala pentru fiecare pacient în parte. Unele persoane vor fi stabile mulți ani, în timp ce altele se deteriorează rapid. Cele cinci tipuri de insuficiență cardiacă se bazează pe factori de risc comuni, precum vârsta la debutul insuficienței cardiace, istoricul bolii cardiace, istoricul factorilor de risc cardiace precum diabetul și obezitatea, sau fibrilația atrială (cea mai comună problemă de ritm cardiac)”, a declarat autorul principal al studiului, profesorul Amitava Banerjee de la UCL, într-un comunicat de presă.
Pentru profesioniștii din domeniul sănătății, Banerjee recomandă să întrebe pacienții cu insuficiență cardiacă despre factorii de risc comuni pentru a-i ajuta să înțeleagă subtipul pe care îl au.
„Cercetătorii trebuie, de asemenea, să testeze cât de utilizabile, generalizabile și acceptabile sunt aceste subtipuri definite în studiul nostru în practica clinică. Ar trebui să ia în considerare, de asemenea, dacă studii precum al nostru, care utilizează inteligența artificială, pot contribui la o înțelegere mai bună a proceselor de boală și la descoperirea de medicamente.” a mai spus dr. Banerjee.
Echipa de cercetare a dezvoltat și o aplicație pentru medici, care le-ar permite să determine subtipul de insuficiență cardiacă al unui pacient, cu scopul de a prezice mai bine riscul și de a menține pacienții informați. Dr. Ernst von Schwarz, un cardiolog clinician și academic cu triplă certificare la UCLA în California, a analizat rezultatele studiului UCL.
„Pentru clinicieni, este interesant să diferențiem insuficiența cardiacă în funcție de prognostic, ceea ce de obicei nu se face în mediul clinic. Insuficiența cardiacă este în general percepută ca o boală incurabilă, cronică, progresivă, cu rezultate pe termen lung slabe.” “Studii ca acesta ar putea ajuta clinicienii să facă o evaluare mai adecvată a riscului în funcție de etiologia insuficienței cardiace”, a adăugat von Schwarz.
În special, rata foarte ridicată de mortalitate pentru insuficiența cardiacă indusă de fibrilația atrială evidențiază importanța gestionării agresive a acestei aritmii comune, a mai spus specialistul.
