Îngijorarea în creștere la nivel mondial, cu privire la modul de gestionare a crizei provocate de răspândirea coronavirusului, generează și o mai mare preocupare a specialiștilor pentru colectarea informației corecte care să ajute la gestionarea cazurilor de îmbolnăvire. Un studiu foarte util elaborat pe baza informațiilor colectate din sistemele de sănătate ale diferitelor țări care se confruntă cu infecții cu coronavirus, inclusiv Coreea de Sud, China ori SUA, este publicat pe emcrit.org, un blog independent care se bazează pe contribuția medicilor în gestionarea cazurilor critice.
România este în fața unui val de îmbolnăviri care o vor propulsa, foarte repede, în scenariul 3 care înseamnă „transmiterea susținută pe scară largă, cu creșterea presiunii asupra sistemului de îngrijiri de sănătate (101-2000 cazuri)”. Autoritățile sunt în faza în care reevaluează modalitățile de reacție. Momentul este unul în care strategia epidemiologică trebuie regândită și adaptată.
Un amplu material publicat de emcrit.org, la începutul lunii martie, descrie o serie de informații și recomandări care ar putea fi utile și la nivel strategic celor care elaborează măsurile de gestionare a situației, la nivelul statelor. De altfel, dacă ar fi urmate recomandările pe care le fac specialiștii care au contribuit la acest material, unele dintre protocoalele utilizate până acum ar trebui să fie rescrise în proporție de peste 50 %.
O premisă importantă de la care pornește analiza specialiștilor este aceea că pot fi mulți pacienți cu forme ușoare ale bolii care nu se vor prezenta la medic pentru îngrijiri medicale și atunci nu vor apărea în nicio statistică. ”Ceea ce se știe în momentul de față este că 80% din pacienți nu se îmbolnăvesc semnificativ și nu necesită spitalizare. Dintre pacienții spitalizați, 10 % până la 20% vor fi cazuri critice, 3 % până la 10 % vor prezenta complicații respiratorii și vor necesita intubare, iar 2% – 5 % vor muri.”
Pornind de la aceste premise, măsurile de gestionare a crizei trebuie gândite și în concordanță cu necesitatea protejării personalului medical și a unităților spitalicești, pentru că în absența unor astfel de măsuri, orice stat se poate confrunta, la un moment dat, cu o criză a resurselor (personal medical, spații de spitalizare dacă cele existente vor fi contaminate, etc.) România este în situația de avea aproape o sută de îmbolnăviri și deja înregistrează infecții în rândul personalului medical așa cum este cazul managerului de la Spitalul Gerota sau a cadrelor medicale de la spitalul din Hunedoara.
În perspectiva unei explozii a îmbolnăvirilor, situație care se anunță a fi iminentă, internarea unor pacienți asimptomatici, doar pentru a fi plimbați cu izoleta și a fi tratați cu ciorbiță, cum s-a întâmplat în cazul primului român internat cu coronavirus, vor deveni, probabil, gesturi în contradicție cu nevoia de conservare a resurselor. Ideal ar fi ca sistemele de sănătate să instituie măsuri care să-i descurajeze pe pacienți să meargă la cabinete sau în camerele de gardă ale spitalelor pentru a fi testați atunci când au simptomatologie specifică infecției cu COVID-19.
Un model poate fi Coreea de Sud, sugerează studiul, țară care a amenajat un sistem de testare în aer liber, pentru a evita contaminarea spațiilor medicale și transmiterea infecției către alți pacienți (Vezi FOTO!) Testele în aer liber asigură o circulație continuă a aerului curat, iar riscurile de transmitere sunt diminuate. În România, unele spitale au trecut deja la amenajarea punctelor de triaj, în exteriorul unităților medicale, spațiile putând fi extinse cu puncte de colectare a probelor pentru teste. Astfel, se crează filtre care vor reduce riscul de contaminare a unităților medicale și expunerea inutilă a personalului medical la infecția cu coronavirus.
Studiul recomandă, de altfel, și măsurile care pot ajuta la însănătoșirea prin izolare la domiciliu:
- Explicarea condițiilor de izolare pentru ca pacienții să le înțeleagă și să le respecte ( de ex. , utilizarea unui dormitor și a unei băi separate de restul familiei);
- instruirea pacienților să apeleze la serviciile de urgență doar dacă starea li se agravează;
- izolarea la domiciliu se aplică în cazul categoriilor cu risc scăzut de complicații și în cazul pacienților care nu prezintă insuficiență respiratorie.
România este în fața unei avalanșe de îmbolnăviri. Preşedintele Societăţii Române de Micobiologie, Alexandru Rafila, a declarat vineri seara, la postul Antena 3, că, într-o săptămână, numărul cazurilor confrmate va fi de ordinul sutelor. Oficialul roman a spus că, odată cu creşterea numărului de infectaţi cu COVID-19, cazurile mai uşoare vor începe să fie tratate la domiciliu.
