Reducerea în continuare a mortalităţii infantile şi a consecinţelor prematurităţii în România este posibilă prin identificarea precoce a mamelor aflate în situaţii de risc şi monitorizarea lor adecvată, dar şi prin monitorizarea pe termen lung a copiilor născuţi prematur, s-a evidenţiat la workshopul ‘Program prioritar de sănătate publică în România: reducerea mortalităţii infantile şi a consecinţelor prematurităţii’ organizat marţi de Asociaţia Salvaţi Copiii în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii.
Potrivit datelor prezentate cu acest prilej, din 1990 şi până în prezent mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ, de la 26,9 la o mie de nou-născuţi vii la 9,4 decese la o mie de nou-născuţi vii.
Cu toate acestea, România se situează încă între ţările europene cu o rată a mortalităţii infantile ridicată, 9,4 la mia de nou-născuţi vii, faţă de rata medie din ţările europene de 4,1 la mia de nou-născuţi vii.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii conf. dr. Alexandru Rafila a subliniat că ministerul are un program complex pentru a reduce acest indicator.
În opinia sa, ar fi necesară o campanie de informare în rândul tinerelor mame, însă intervenţia în comunităţi este greu de realizat. Este nevoie deci şi de suportul societăţii civile. Trebuie dezvoltate de asemenea îngrijirile comunitare, care de altfel se regăsesc şi în proiectul de lege al sănătăţii. De asemenea, trebuie pus un accent mai mare pe resursele umane, a susţinut secretarul de stat.
În semestrul I al acestui an s-au înregistrat 938 de decese ale copiilor sub un an, în scădere faţă de perioada similară a anului trecut, când se raportau 971 şi există şi variaţii regionale importante între regiuni.
Cu prilejul workshopului s-a dorit găsirea unor soluţii privind creşterea adresabilităţii femeilor însărcinate la medic în primele luni de sarcină, cunoscut fiind că în prezent sunt regiuni din România în care o treime din femeile gravide declară că nu s-au prezentat la nici un consult pe toată durata sarcinii, a subliniat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Salvaţi Copiii din România.
Un alt punct important este necesitatea de a sprijini medicii de familie, astfel încât aceştia să recunoască şi să trimită către medicul specialist cazurile de sarcini cu risc crescut de naştere prematură. Ameliorarea structurilor din maternităţile judeţene de diagnostic prenatal şi îngrijirea sarcinilor de risc cu naştere prematură constituie alte soluţii propuse de participanţii la workshop, precum şi dezvoltarea structurilor maternităţilor de nivel III care îngrijesc nou-născuţi cu prematuritate.
‘Obiectivele programului nostru devin prin această dezbatere şi obiectivele strategice pentru autorităţi. Organizaţia Salvaţi Copiii a demarat o serie de proiecte de informare a mamelor din comunităţile sărace din România şi a făcut donaţii importante către maternităţi în echipamente medicale performante’, a arătat Gabriela Alexandrescu.
Aceasta a amintit că s-a făcut dotarea cu echipamente medicale în valoare de 172.500 lei a secţiei de neonatologie a Spitalului Cantacuzino din Bucureşti şi a maternităţii Spitalului Judeţean Adjud.
Gabriela Alexandrescu a mai spus că prin campaniile care au fost dezvoltate a crescut numărul femeilor care acum merg la medic, ceea ce este un lucru important, având în vedere că primul copil născut la cele mai multe femei este până în 18 ani şi în cea mai mare parte acestea nu sunt instruite.
Gabriela Alexandrescu a subliniat de asemenea că 22% dintre femei nu sunt la nici un medic de familie iar 44% nu şi-au făcut nici o analiză pe perioada sarcinii.
