Spitalul din România unde nici un pacient grav cu COVID-19 nu a supraviețuit! Un medic spune că plasma poate fi recoltată ÎN TOATĂ ȚARA

Un medic din județul Vaslui rupe tăcerea și vorbește despre situația pacienților critici cu COVID-19. Într-o postare făcută pe Facebook, dr. Ovidiu Ciubotaru, medic la secția de Boli Infecțioase a Spitalului Municipal de Urgență “Elena Beldiman” Bârlad, unitate suport pentru COVID-19, spune că nici unul dintre pacienții critici care au ajuns în terapie intensivă și au avut nevoie de intubare și ventilație mecanică nu a supraviețuit. El pune la îndoială eficiența tratamentelor folosite până acum în cazul persoanelor aflate în stare critică. “Tratamentele pe care le folosim în acest moment au în spate studii pe loturi mici, de înțeles având în vedere situația excepțională în care ne aflăm. Până când vom avea studii serioase, în urma cărora să știm cu adevărat ce medicamente sunt eficiente, tratăm, ca peste tot în țară, cu medicamente ce au minime dovezi de eficientă”,  scrie medicul bârlădean.

Practic, la spitalul suport din Vaslui, rata mortalității în cazul pacienților care au ajuns la terapie intensivă este de 100%, în condițiile în care rata generală de mortalitate, în aceleași cazuri, este de 50% în țările occidentale.

Printre persoanele care au murit la Spitalul din Bârlad, după ce a ajuns în stare critică la terapie intensivă, se numără și o infirmieră de 55 de ani, care era angajată la secția ORL a Spitalului Județean Vaslui.

Medicul infecționist crede în eficiența tratamentului cu plasmă de la pacienții care au învins boala și care au anticorpi împotriva SARS-CoV-2, dar spune că nu se recoltează suficient. Asta cu toate că plasma poate fi extrasă din sânge în toate centrele de transfuzii sanguine din țară. Acest lucru este specificat inclusiv în Ordinul ministrului Sănătății din 22 aprilie 2020,care reglementează utilizarea plasmei de la donator vindecat de COVID-19.

Nu este necesar vreun echipament complex cum am fi tentați să credem, recoltarea de plasmă și depozitarea acesteia după înghețare (produsul se numește Plasmă Proaspătă Congelată), este un proces care se practică și acum în centrele de transfuzii din țară. În ordinul respectiv este scris foarte clar: “Dacă în centrul de transfuzie sanguină nu este posibilă recoltarea plasmei prin afereză sau donatorul nu se califică pentru procedura de afereză din punctul de vedere al abordului venos, se va recolta sânge total și se va prepara plasmă proaspăt congelată și concentrat eritrocitar, conform procedurii curente de preparare a plasmei proaspăt congelate din sânge total din centrul de transfuzie sanguină.” scrie medicul Ovidiu Ciubotaru.

Pentru asta e nevoie de încheierea unui protocol de colaborare între spitalele care tratează pacienții critici cu COVID-19 și centrele județene pentru transfuzie sanguină, pentru identificarea potențialilor donatori. Practic, spitalul transmite lista potențialilor donatori, Centrul de Transfuzii îi programează pentru analize și donare, iar mai departe plasma poate ajunge mai repede și ușor la bolnavii care au nevoie.

“Practic ce ar trebui făcut:
1. Centrul Județean de Transfuzie Sanguină Bârlad trebuie să încheie un protocol de colaborare cu Spitalul Municipal de Urgență “Elena Beldiman” Bârlad în vederea identificării pacienților vindecați, potențiali donatori;
2. După încheierea protocolului, spitalul furnizează centrului de Transfuzii lista cu potențialii donatori;
3. Centrul de Transfuzii contactează donatorii și îi programează pentru consult, analize și donare;
4. Spitalul face o solicitare la Ministerul Sănătății pentru includerea secției de ATI în rețeaua de administrare monitorizată a PPC-DV-COVID-19 la pacienții critici cu COVID19.
5. După înghețare, depozitare și testele specifice la Institutul Național de Hematologie Transfuzională, plasma poate fi utilizată.”
,  a mai spus medicul din județul Vaslui.

Tags: , , , , , , ,

Ți-ar putea plăcea

De interes