Prof. univ.dr. Grigore Mihăescu de la Universitatea București a studiat noul coronavirus care a generat actuala pandemie și spune clar și răspicat: COVID-19 este agentul celei mai mari pandemii din ultimii 100 de ani. Potrivit studiului său, publicat pe site-ul Universității București, structura noului coronavirus face ca acesta să fie greu de controlat, mutațiile pe care le poate înregistra nefăcând altceva decât să ducă la o extindere a epidemiei. Cu toate acestea, vestea bună e că speranțele, în cazul vaccinării, sunt mai mari, însă vaccinul nu va fi decât o soluție temporară de limitare a extinderii epidemiei.
“Infecţia naturală se face cu o doză mică de virus pe care organismul infectat o elimină prin aerosolii expulzaţi prin tuse, strănut şi chiar prin vorbire (picăturile lui Pfluge). Virionii se fixează prin intermediul spiculilor S, pe receptorii suprafeţei celulelor epiteliale ale tractului respirator, este internalizat şi se multiplică în aceste celule. Cele mai multe infecţii respiratorii sunt inaparente (subclinice), pentru că celulele nespecifice ale sistemului imunitar (fagocitele profesioniste – neutrofile şi macrofage) distrug virusul, iar interferonii induc o stare antivirală în celulele adiacente celor infectate. Infecţiile clinice au grade variate de severitate, în funcţie de starea fiziologică generală a organismului, dar în special de eficienţa funcţională a mecanismelor imunitare de protecţie. În fapt, este imposibil să separăm funcţionarea sistemelor protectoare de starea fiziologică generală”, se arată în studiu.
După cum s-a constatat și în practică, cel mai mare risc de infecţie clinică severă îl au persoanele cu o patologie pre-existentă, în principal afecţiuni pulmonare, insuficienţă renală, obezitate, diabet, maladii autoimune. Potrivit specialistului român, vârstnicii sunt mai sensibili din cauza imunosupresiei fiziologice instalate odată cu înaintarea în vîrstă, iar fumatul reprezintă un factor de risc. Cele mai grave cazuri vin însă pe fondul incapacității sistemului imunitar de a lupta cu virusul.
“Manifestările clinice severe, cu insuficienţă respiratorie se datorează incapacităţii sistemului imunitar de a neutraliza procesul infecţios la nivelul etajului superior al arborelui respirator. Astfel, infecţia cu COVID-19 coboară până la etajul profund al arborelui respirator şi infectează macrofagele interstiţiale şi pe cele din peretele alveolelor pulmonare. Reacţia inflamatorie asociată procesului infecţios determină exsudarea componentei lichide a sângelui şi inundarea alveolei, rezultatul fiind insuficienţa respiratorie şi implicit nevoia ventilării mecanice. Astfel, patogeneza pneumoniei COVID-19, ca şi a SARS-CoV, pare a fi datorată, în primul rând, unui răspuns inflamator amplu, scăpat de sub control, amplificat de citokine şi nu unui răspuns imun specific faţă de antigenele virale”, mai spune prof. univ.dr. Grigore Mihăescu .
Profesorul Universității București își pune și o întrebare retorică: când se va stinge pandemia? Răspunsul e imposibil de formulat, spune tot el, motivând acest lucru prin prisma mutațiilor pe care le poate suferi virusul. Chiar dacă cercetători din întreaga lume lucrează intens pentru crearea unui vaccin, începându-se inclusiv testele pe voluntari, acest lucru nu reprezintă o garanție.
“Emergenţa unei tulpini virale noi este condiţionată de capacitatea sa de multiplicare şi de diseminare la organismele sensibile, ceea ce justifică necesitatea implementării precoce a măsurilor epidemiologice de urgență (izolare, carantină, limitarea deplasărilor și a contactelor interumane) pentru limitarea extinderii epidemiei. Speranţele în succesul vaccinării sunt mari, pentru că frecvenţa mutaţiilor, este totuşi, mult mai mică în comparaţie cu cea responsabilă de variaţia antigenică sezonieră a virusului gripal de tip A! Vaccinul va reprezenta soluţia de limitare a extinderii epidemiei, cel puţin temporară, până când virusul, prin mutaţii acumulate într-un interval de câteva sezoane, va îmbrăca o nouă “haină antigenică. Noile variante se vor disemina însă doar într-o măsură limitată, într-o populaţie care va fi imunizată cu COVID-19, a cărui memorie imunitară va fi păstrată de toţi cei vaccinaţi”, mai scrie prof. univ.dr. Grigore Mihăescu.
