Un raport special, publicat astăzi de Avocatul Poporului, arată că peste 200 de localități din România, din mediul rural, nu au medic de familie. Potrivit datelor publicate, care au avut la bază informații furnizate de Ministerul Sănătății, cele mai mari probleme erau înregistrate, la sfârșitul anului 2019, în județele Alba – 13 localități fără medic de familie, Caraş-Severin – 14, Sălaj – 16, Buzău – 10, Hunedoara – 12.
Problemele s-au accentuat pe fondul pandemiei, subliniază raportul, cu consecințe directe negative asupra stării de sănătate a populației.
“Apreciem că se impune o reașezare a sistemului medical bazat pe medicină de familie pentru următoarele considerente:
– medicul de familie este, din punct de vedere profesional, prima persoană de contact pentru pacient în relația cu serviciile medicale existente; este cel care îndrumă pacientul spre medicul de specialitate, în funcție de nevoile concrete ale acestuia;
– medicul de familie, prin rolul pe care îl are în viața unui pacient, are posibilitatea să-i asigure acestuia accesibilitatea continuă şi completă a pacientului la asistența medicală generală și de specialitate;
– medicul de familie este specialistul/omul care asigură pacientului său încredere și stabilitate; dat fiind perioada lungă de timp în care medicul de familie are în grijă un pacient, acesta are posibilitatea să îl cunoască și să îl abordeze cu toate problemele sale: biologice, psihologice, familiale şi sociale ori de altă natură; această cunoaștere contribuie în mod hotărâtor la prevenirea afecțiunilor medicale sau în evoluția unei boli;
– asigurarea asistenței medicale pentru întreaga familie, îi oferă medicului de familie posibilitatea de a cunoaște istoricul medical al tuturor membrilor familiei și de a aborda și preveni problemele de sănătate care ar putea apărea în interiorul aceleiași familii (ex. boli genetice);
– prezența unui medic de familie într-o comunitate este o garanție a asigurării stării de sănătate a tuturor membrilor săi; astfel, dată fiind diversitatea unei comunități (nou născuți, copii, adolescenți, tineri, femei însărcinate sau aflate în lăuzie, persoane cu nevoi speciale, persoane vârstnice sau persoane cu particularități specifice vârstei), medicul de familie are rolul de a supraveghea şi promova starea de sănătate a tuturor pacienților săi, de a îndruma pacienții în anumite perioade ale vieții lor (sarcină, lăuzie, pubertate/ adolescență, îmbătrânire) și de a preveni apariția bolilor prin educația sanitară a pacienților, prin promovarea unui stil de viață sănătos şi prin efectuarea vaccinărilor specifice împotriva unor boli;
– medicul de familie poate fi considerat confidentul pacientului și poate asigura acestuia suportul psihosocial de care pacientul are nevoie în anumite momente ale existenței lui;
– în perioada pandemiei, activitatea medicului de familie a suferit modificări importante, fiind legiferate consultaţiile la distanţă prin telefon/internet/videocall, medicii de familie fiind puşi în situaţia să decidă pe baza unor chestionare, pe declarațiile pacientului, fără a exista un examen clinic direct/față în față; astfel, cel mai important rol al medicului de familie a constat în supravegherea şi tratamentul pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2;
– în plus, medicii de familie au primit și competențe suplimentare în ceea ce privește vaccinarea anti-COVID (așa cum rezultă din prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii)”, se arată în raport.
Documentul publicat de Avocatul Poporului poate fi consultat AICI.
