Sfatul specialistului Știri

SFATUL SPECIALISTULUI: Ce să NU faci dacă ai ghinionul să fii mușcat de un șarpe

O adolescentă de 15 ani a fost mușcată de șarpe, în timp ce culegerea ciuperci, și numai intervenția medicilor i-a salvat viața.

Cunoscutul medic urgentist Tudor Ciuhodaru spune că primul ajutor este esențial în astfel de cazuri, dar intervenția unor persoane nespecializate poate face mai mult rău decât bine. Medicul a publicat pe pagina sa de Facebook decalogul salvator: ce trebuie să facă sau să nu facă oamenii în astfel de situații.

Ce trebuie să (NU) faceți în astfel de situații. 10 lucruri care vă pot salva viața:

1. Consideraţi orice muşcătură de la orice tip de şarpe drept urgenţă medicală.
2. Pe statisticile noastre deşi muşcăturile de şarpe reprezintă doar 2% din totalul plăgilor muşcate ele au un potențial evolutiv sever. Cei veninoşi inoculează la locul muşcăturii substanţe cu acțiune hemolitică şi hemoragică iar după aproximativ 24 de ore apar hemoragii de diverse tipuri, tahicardie, puls filiform, dispnee şi transpiraţii, greţuri, vărsături, colaps. Fără tratament moartea survine la 3-4 zile de la inocularea veninului prin hemoragii şi insuficienţă renală acută.
3. Solicitaţi rapid consult şi ajutor medical.
4. Singurul tratament eficient este o doză de antivenin.
5. Toaletaţi plaga cu apă şi săpun
6. Efortul fizic trebuie redus la maxim, culcaţi victima, cu capul şi trunchiul puţin ridicate şi poziţionaţi locul muşcăturii sub nivelul inimii pentru a împiedica râspândirea veninului în fluxul sangvin.
7. Scoteţi toate bijuteriile sau alte elemente ce pot accentua edemul.
8. Muşcătura de şarpe se identifică după urmele locale (forma dinţilor şarpelui) asociată uneori unor picături sero-sanguinolente.
9. Muşcătura este asociată cu durere intensă şi edem perilezional, de culoare violacee, ce cuprinde o porţiune întinsă din membrul afectat. Există însă şi posibilitatea ca şerpii să muşte fără a introduce veninul în plagă şi în acest caz de ,,muşcătura albă” lipsesc fenomenele inflamatorii.
10. Marcaţi marginea zonei tumefiate (umflate) la fiecare 15 minute cu un stilou pentru a ajuta medicii să evalueze gradul de expunere la venin.”
,  a scris urgentistul ieșean.

Ciuhodaru mai spune că incizia la nivelul urmelor de colți și aspirarea veninului pot fi nu doar ineficiente, ci și periculoase.

“NU încercaţi să aspiraţi veninul! Metoda este ineficientă pentru că şarpele are colţii curbaţi iar ,,buzunarul de venin” nu se află la locul muşcăturii . În plus, circa 20% din muşcăturile de şarpe sunt ,,uscate”, total lipsite de venin, aşa că orice incizie creează doar o plagă ce se poate infecta fără a avea vreun beneficiu medical real. Veninul aspirat cu gura poate ajunge în fluxul sangvin al salvatorului. NU aplicati un dispozitiv de aspiraţie, puteţi leza țesuturile.  NU aplicați garouri ce restricţionează fluxul de sânge şi duc astfel atât la acumularea veninului în jurul muşcăturii cât şi distrugerea celulelor. În plus, dacă garoul este utilizat greşit, poate întrerupe fluxul sangvin de la acel nivel şi să provoace leziuni ischemice”, mai spune Tudor Ciuhodaru.