În ultima ediție dinaintea vacanței din luna august, dr. Laura Ene, specialistul Medika TV în nutriție, a adus câteva sfaturi prețioase pentru cei care vor să slăbească sau să își mențină greutatea, dar, mai ales, să rămână sănătoși. Pentru că este știut faptul că 80 % dintre afecțiunile grave (cronice, cu impact fatal) de care omul se îmbolnăvește își au sursa în alimentația nesănătoasă, dr. Laura Ene, medic primar în boli de nutriție și diabet, a făcut o pledoarie pentru hrană sănătoasă și alimentație organizată. Iată, mai jos, câteva sfaturi pentru ca mâncarea de peste zi să nu dea peste cap acul cântarului și să vă mențină într-o stare bună de sănătate!
- Nu aglomerați mesele într-o jumătate sau alta a zilei! Corpul nostru acționează inteligent și își ia resursele necesare, dacă ele urmează un program, dacă sunt asigurate într-un mod organizat!
- Includeți în meniu alimente cu volum mare și calorii puține, bogate în fibre, vitamine, minerale și apă! Vă vor ajuta să nu simțiți senzația de foame, iar organismul va beneficia de tot ceea ce îi trebuie pentru a nu intra într-un deficit de vitamine sau minerale. Este ideal să includeți în meniul de vară, până la un kilogram de legume și fructe.
- Caloriile bune versus caloriile rele fac diferența între un corp sănătos și unul bolnav. Calitatea alimentelor influențează starea de sănătate.
Carbohidraţii, principala sursă de energie, pot fi şi răi – zaharuri simple (sau glucide rafinate), şi buni – carbohidraţii complecşi sau glucidele cu eliberare lentă care furnizează energie constantă pe parcursul zilei şi oferă o senzaţie de saţietate îndelungată. Sursele principale sunt cerealele integrale şi leguminoasele (fasole, mazăre, linte, soia).
Proteinele de calitate sunt cele care conţin toţi aminoacizii esenţiali şi provin din alimente care conţin o cantitate scăzută de grăsimi. Acestea pot fi de origine animală (peştele, carnea slabă, lactatele semidegresate, albuşul de ou) sau de origine vegetală (ciuperci, soia, leguminoase, seminţe etc.).
Grăsimile bune sunt nesaturate (mononesaturate şi polinesaturate) sunt lichide la temperatura camerei şi se găsesc în special în uleiuri (de măsline, canola, floarea soarelui, susan, soia, porumb etc.), nuci şi semninţe, avocado, tofu, peşte gras (somon, ton, macrou, hering, păstrăv). Grăsimile rele sunt cele saturate, sunt solide la temperatura camerei şi provin în special din surse animale, precum carnea grasă sau cu piele, mezeluri de orice fel, unt, untură, gălbenuş de ou, brânzeturi maturate şi fermentate, brânză topită, frişcă, îngheţate, caşcavaluri etc. Există şi anumite grăsimi vegetale saturate, precum uleiurile de nucă de cocos şi palmier. Grăsimile foarte rele sunt hidrogenate sau trans, apar în cantităţi mici şi în unele lactate şi în anumite tipuri de carne, sunt în general produse sintetic în industria alimentară din grăsimi nesaturate printr-un proces numit hidrogenare. Pe produsele care conţin aceste uleiuri trans trebuie să apară “ulei vegetal parţial hidrogenat”.
