Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, vorbește într-un interviu acordat AGERPRES despre consiliile etice din spitale, despre lista de medicamente gratuite și compensate, dar și despre faptul că sistemul de sănătate nu are o problemă de finanțare, ci important este modul în care sunt administrate fondurile.
Bănicioiu anunță că proiectul privind majorarea veniturilor medicilor este definitivat iar două dintre soluțiile de finanțare sunt introducerea serviciilor medicale în regim privat în spitalele publice și acordarea de stimulente pentru medici din partea autorităților locale. Totodată, el cere responsabilizarea șefilor de unități sanitare și a autorităților locale în privința actului medical.
De asemenea, ministrul Bănicioiu a afirmat că dorește o schimbare la nivelul managementului spitalicesc în ceea ce privește internarea: să fie internați numai pacienții care au nevoie iar ceilalți să fie tratați ambulatoriu, ceea ce ar ajuta la decongestionarea activității unor spitale.
Ministerul Sănătății a efectuat și efectuează foarte multe controale. Controalele duc la rezultate? Care este următorul pas?
Nicolae Bănicioiu: Vreau să subliniez că am derulat controale ample, vă amintiți de controalele demarate în luna mai în 77 de spitale. Am constatat nereguli, de la neconcordanțe între datele din fișele de internare și criteriile de internare pentru cazurile de spitalizare continuă sau de zi la decontul de cheltuieli care se eliberează pacientului pentru serviciile medicale prestate. Astfel de nereguli referitoare la decont, de exemplu, au fost constatate la o treime dintre cele 77 de spitale controlate. Au fost date amenzi, dar nu aici este lucrul esențial.
De asemenea, de fiecare dată când sunt cazuri în spitale, fie că sunt sau nu în subordinea ministerului, imediat reacționăm, tocmai pentru a ne asigura ca evenimente nefericite să nu se mai repete și pentru a asigura un act medical de calitate pe viitor.
Dar nu doar ministrul și Ministerul Sănătății pot face curat în sistemul de sănătate. Noi asigurăm finanțare, facem controale, facem politica, în general. Subliniez că și managerii de spitale trebuie să își asume responsabilitatea. Însă nu ne vom opri la controale. Am discutat cu reprezentanții medicilor, cu cei ai pacienților și vom elabora o lege a veniturilor medicilor, astfel încât salarizarea să nu mai fie o justificare și medicii să primească respectul cuvenit. Totodată, o lege a malpraxisului va permite din 2015 o responsabilizare a actului medical.
O veste bună este aceea că vom face funcționale în spitalele publice, printr-un ordin al ministrului Sănătății, consiliile etice și le extindem atribuțiile. Membrii acestor consilii etice vor fi aleși, și nu numiți, iar activitatea lor va fi monitorizată prin intermediul unor raportări pe care acestea le vor face trimestrial.
Vizați și măsuri pentru a verifica modul în care percep oamenii spitalele publice și calitatea actului medical?
Nicolae Bănicioiu: Evident că nu poți remedia toate problemele din sistem fără să ții permanent legătura cu pacienții. Noi discutăm la minister în fiecare zi cu pacienții, dar nu este de ajuns. Vrem să instituim un sistem prin care să știm direct de la pacienți cum putem îmbunătăți serviciile din domeniul medical.
În perioada imediat următoare se va desfășura un program pilot în cinci spitale din București și din țară pentru implementarea mecanismului de feed-back al pacienților. Astfel, pentru prima dată, pacienții vor putea să-și exprime părerea privind calitatea serviciilor medicale de care au beneficiat, respectarea drepturilor lor, timpul de așteptare, asigurarea medicamentelor și a materialelor sanitare, condițiile din spitale, condiționarea actului medical de sume de bani.
Scopul final este un sistem medical modern, care să susțină și interesele medicilor și pe cele ale pacienților. Nu vom mai tolera scuze iar managerii nu vor mai putea avea scuze. Sistemul de sănătate nu are o problemă de finanțare, esența este modul cum administrăm aceste fonduri și sunt determinat să facem o schimbare. Le cer managerilor de spitale să fie cu adevărat buni administratori, pentru că aici este esența, să cheltuim banii din sănătate în mod responsabil.
Veți continua aceste verificări? Președintele Colegiului Medicilor a criticat aceste controale.
Nicolae Bănicioiu: Da. Vom continua controalele. Și nu sunt adeptul unui sistem punitiv, dar trebuie, acum că știm care este situația din sistemul de sănătate. Repet, controalele sunt doar o parte a soluției pentru sistemul medical…
Credeți că vor stopa controalele raportările fictive și alte nereguli din sistem?
Nicolae Bănicioiu: Din iunie avem dosarul electronic de sănătate. Este un instrument accesabil de Casa Națională, dar și de medic și care conține un istoric al pacientului, al intervențiilor și, de asemenea, care permite verificarea decontărilor pentru anumite intervenții. Acum, în timp ce vorbim, cardul electronic de sănătate este distribuit în întreaga țară. Probabil că și dumneavoastră l-ați primit deja. Poșta Română a preluat peste 10 milioane de carduri de sănătate, dintre care peste 5,5 milioane de carduri au fost predate asiguraților. Aproximativ 4,5 milioane de carduri preluate de Poșta Română se află în prelucrare și vor fi livrate conform graficului. Știu că acum marea problemă, cu ghilimelele de rigoare, este aceea a cititoarelor de card. E o falsă problemă. Un aparat costă de la cinci euro, deci nu cred că e o problemă să fie achiziționat de orice medic. Ideea este că astfel rezolvăm o problemă veche a sistemului, și anume o gestionare corectă a banului public. Sunt mulți deranjați de treaba asta, dar nu mă voi opri aici, pentru că bani sunt în sistemul de sănătate, dar ei trebuie gestionați corect.
Cum vor crește veniturile medicilor? Vor putea opta aceștia să lucreze după terminarea programului în spital sau în mediul privat, care va fi soluția? Se vor exclude una pe alta?
Nicolae Bănicioiu: Suntem preocupați permanent de acest lucru, pentru că, după părerea mea, aici avem un alt element esențial pentru sănătate. Dacă vom reuși, și sunt convins că vom reuși, cred că nu vom mai vedea cazuri de medici care să pretindă bani pentru serviciile lor.
Am creat un grup de lucru care să analizeze aceste măsuri de majorare a veniturilor medicilor. Proiectul este definitivat și după ce îl vom agrea la nivel guvernamental îl vom introduce în Parlament. Soluțiile sunt multiple, de la a acorda servicii medicale în regim privat în spitalele publice, la cererea pacientului, la stimulente din partea autorităților locale. Trebuie ca și autoritățile locale să se implice, să aleagă dacă este mai util să planteze panseluțe sau să plătească medici și personal medical…
Veți introduce criteriile de performanță pentru salarizarea diferențiată a medicilor? Cum se va face acest lucru?
Nicolae Bănicioiu: Unul dintre punctele discutate de acest grup de lucru se referă chiar la acest aspect. Dacă avem un chirurg care efectuează, să zicem, 30 de operații iar un coleg doar cinci pe lună, atunci mi se pare firesc să existe o salarizare diferențiată. De exemplu, managerul spitalului poate recompensa performanța profesională a personalului de specialitate prin acordarea de stimulente financiare, în limita unui salariu de bază lunar care face parte din salariul brut.
Ce se va întâmpla cu rețeaua școlară? Cum vor funcționa cabinetele studențești? Vă întreb acest lucru pentru că există „teama” că se vor transforma în cabinete medicale individuale și că se vor percepe taxe studenților.
Nicolae Bănicioiu: Nu intenționăm o schimbare la cabinetele studențești prin care acestea să devină inaccesibile. Dimpotrivă, scopul lor este acela de a funcționa. Nu vom taxa studenții, nu acesta este scopul și nu se va ajunge la așa ceva.
Cum veți stimula cadrele medicale să meargă în mediul rural? În ce vor consta stimulentele?
Nicolae Bănicioiu: Cadrele medicale care aleg mediul rural sunt și ele în atenția noastră. Vă vorbeam de implicarea autorităților locale. Cred în importanța ministerului ca autoritate centrală, dar descentralizarea are aspecte pozitive, și aici este un astfel de caz. Autoritățile se pot implica nu doar în investiții în infrastructura medicală, cum am văzut în întreaga țară, dar și în salarizarea medicilor.
Cu ce proiecte veți continua reforma în sănătate ?
Nicolae Bănicioiu: Reforma din sănătate este o sintagmă pe care toți o auzim și ne întrebăm dacă nu e un cumva un concept gol de conținut sau imposibil de atins. Cred că declarațiile politice au transformat un lucru esențial într-o frază care este clamată. De multe ori, reforma a fost doar un cuvânt, o intenție, puțini au trecut mai departe, la acțiune. Eu vreau să vă spun, și sper ca mesajul să ajungă la toți cetățenii, că facem pași importanți pentru sistemul de sănătate. Nu aș spune că reforma se face acum, mă feresc de cuvinte mari, dar avem evoluții pozitive esențiale pentru noi toți.
Pentru prima dată avem prevenția, introdusă de la 1 iunie în noul contract cadru, iar efectele vor fi vizibile într-un timp destul de apropiat pentru că vom evita multe dintre cazurile care acum nu mai pot fi tratate sau sunt tratate cu costuri mari, cu efect benefic asupra noastră a tuturor, dar și asupra sustenabilității sistemului. Noul contract cadru introduce prin pachetul de bază și consultații stomatologice, și consultații psihologice, deci o schimbare în bine pentru toți asigurații. De asemenea, încercăm să facem o schimbare și la nivelul managementului spitalicesc referitor la internare. Doar pacienții care au probleme ce necesită internarea vor fi internați. Dacă sunt cazuri care pot fi tratate în ambulatoriu, acest lucru ajută, pentru că decongestionează activitatea, și așa aglomerată, a unor spitale.
Apoi, vom avea din ianuarie 2015 card de sănătate, dosar electronic și deci un control mult mai bun asupra pacienților și stării acestora, dar și asupra modului în care se fac decontările. Pentru pacienții care nu pot aștepta, din motive întemeiate, vom avea în sfârșit o listă de medicamente compensate care să poată fi îmbunătățită în baza unei proceduri care să țină cont de ultimele medicamente apărute pe piață, așa cum se întâmplă în orice țară civilizată. Sperăm ca în noiembrie să avem această listă.
Până acum aveam o listă care nu putea fi modificată, iar unele molecule nu mai aveau același efect terapeutic, în detrimentul pacienților. Am introdus 17 noi molecule, care din iulie pot fi prescrise, astfel încât vor avea tratament pacienții care suferă de forme rare ale unor boli precum cancerul, epilepsia, bolile endocrine, leucemia și boli neurologice degenerative. Alte șapte molecule, cu 12 indicații, deci pentru 12 afecțiuni, vor fi săptămâna viitoare disponibile, până la actualizarea listei.
Totodată, vom majora salariile pentru 126.000 de angajați din sănătate. Sigur, poate nu este suficient, dar e un pas înainte. Nu pot uita de Programul Național de Radioterapie. Banca Mondială ne va sprijini să facem unități destinate acestui scop. Nu doar chirurgia și lista de medicamente vor rezolva situația pacienților cu afecțiuni oncologice, radioterapia va închide acest cerc, în beneficiul lor.
Mă feresc de cuvinte mari. Subliniez că Ministerul Sănătății face pași esențiali pentru a avea un sistem de sănătate care să respecte cu adevărat medicul și pacientul.
Există pericolul ca medicii din ambulatorii să nu mai trimită pacienții către spitale în scopul internării?
Nicolae Bănicioiu: Nu. Acest lucru nu se va mai întâmpla. Sigur că, dacă nu este necesară internarea, a ține un pacient în spital fără a fi neapărat nevoie nu îl ajută nici pe el, nici spitalul, pentru că poate nu beneficiază de internare un pacient care are neapărată nevoie… De asemenea, acest lucru afectează în mod clar și spitalele, care uneori sunt aglomerate inutil.
Un proiect de care sunt mândru, în contextul discuției despre pacienți care ajung la spital, este cel legat de Programul Acțiuni Prioritare pentru Pacienții Critici. Peste 100.000 de pacienți vor beneficia în fiecare an de cele cinci acțiuni prioritare din acest program, ne referim aici la urgențe. Cele cinci Acțiuni Prioritare vor acoperi următoarele segmente de activitate sau patologii: Anestezie-Terapie Intensivă (ATI), Infarct Miocardic Acut (IMA), Moarte Subită, Accident Vascular Cerebral Acut (AVC) și Traumă. Sunt 93 de spitale în program iar din buget vor fi asigurate dispozitive și materiale sanitare necesare îngrijirii acestor bolnavi.
De acum avem atât un program de îngrijiri prespitalicești, prin intermediul Ambulanței, SMURD, dar și un program de îngrijire în spitale pentru aceste urgențe. E un proiect cu care ne mândrim la nivel internațional, România fiind un exemplu în acest sens. Și avem și rezultate. Dacă eram printre ultimii la combaterea mortalității din cauza acestor urgențe, acum am ajuns la mijlocul clasamentului. La infarct, mortalitatea a scăzut de trei ori după ce am introdus acest program.
Ați anunțat un program recent pentru diagnosticul leucemiilor. Ce aduce nou?
Nicolae Bănicioiu: Vom putea face tratament complet în România, de la diagnostic până la transplant. O premieră pentru România. Un astfel de tratament în străinătate costa până acum sute de mii de euro, iar de acum acesta este accesibil și pentru pacienții români. Noul subprogram va fi finanțat din Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate și în cadrul său vor fi decontate testele imunofenotipice, citogenetice și de biologie moleculară pentru diagnosticarea leucemiilor acute.
Și la transplant avem rezultate bune. România deține prima poziție în Europa în ceea ce privește creșterea procentului de transplant, atât ca proceduri de transplant efectuate, cât și ca număr de donatori. Menținem aceeași linie ca anul trecut și ne dorim să revitalizăm activitatea de transplant de cord, să realizăm în 2015 primul transplant pulmonar în România.
Sursa: AGERPRES
1 comentariu. Leave new
Mda.. referitor la functionalitatea cabinetelor studentesti, domnule ministru, cand a fost ultima data cand ati vizitat un astfel de cabient? Eu, studentul, am vrut sa merg la dentist. Am ajuns acolo si am zis ca mai bine caut o clinica privata. Nu e vorba doar de medici, despre care oricum nu as putea spune nimic pentru ca nu am apelat la serviciile lor, dar aparatura de acolo lasa de dorit. Peisajul dintr-un cabinet medical studentesc nu difera prea mult de cabinetele din policlinicile anilor 90…