Sănătatea în România Știri

S-a schimbat profilul pacientului COVID-19. Infecția cu SARS-CoV2 provoacă noi simptome

Medicii susțin că infecția cu SARS-CoV-2 are o evoluție dinamică. Această evoluție determină apariția unor noi simptome, ce fac ca lupta cu boala COVID-19 să devină tot mai dificilă.

Dacă la începutul pandemiei se cunoștea doar că SARS-CoV-2 este un virus care generează probleme doar aparatului respirator, la 10 luni de la apariția primelor cazuri situația s-a schimbat. Noul coronavirus provoacă nu doar probleme pulmonare, ci poate afecta mai multe organe. De asemenea, simptomele despre care medicii știau la început s-au modificat treptat și apar altele noi.

Am observat că simptomatologia este dinamică și că în ultima vreme apar simptome care păreau mai rare, sub 5% . Dar, tot mai mult, de pildă, în ultima vreme am văzut că există simptomatologie digestivă la debut, că surprinzător sau nu chiar surprinzător conjunctiva este o poartă de intrare, am avut în ultima vreme cazuri care au debutat printr-o conjunctivită sau am avut cazuri care s-au manifestat cu ileus digestiv sau glob vezical (dificultăți de urinare). Acestea au fost surprize și ne-au demonstrat o dată în plus că, repet, este un virus dinamic și că noi trebuie să acționăm dinamic”, a explicat col. dr. Ion Ștefan, șeful secției boli infecțioase de la Spitalul Militar Central, în direct la Medika TV.

Mai mult decât atât, medicii susțin că mulți pacienți ezită să se adreseze spitalelor, iar acest aspect are ca efect agravarea stării lor de sănătate. „Mulți dintre pacienții monitorizați în ambulator ezită să se adreseze spitalelor, iar din această cauză ajung la spital când simptomatologia devine agresivă și atunci cazul devine depășit abordării unei secții de boli infecțioase, necesitând chiar internări directe la terapie intensivă”, a explicat col. dr. Ion Ștefan.

Transformările pe care le-a făcut virusul au determinat și o dinamică în privința abordării terapeutice. Astfel, medicii au fost nevoiți să schimbe medicația administrată în funcție de simptomatologia provocată de virus.

Unul dintre lucrurile pe care le-am învățat a fost să gândim flexibil în dinamică și să folosim niște parametri biologici și clinici care nuanțează atitudinea terapeutică. Ați văzut că protocoalele terapeutice au suferit modificări, noi am reținut medicația care a confirmat și am renunțat treptat la medicamente care au dezamăgit, de pildă antivirale precum ar fi asocierea de lopinavir cu ritonavir sau chiar hidroxiclorochina în care se puseseră mari speranțe la începutul pandemiei. De asemenea, a trebuit să renunțăm la asocierea de hidroxiclorochină cu azitromicină, susținută de un studiu modest care nu avea semnificație statistică”, a mai spus col. dr. Ion Ștefan.

Ministerul Sănătății a modificat recent protocolul de tratament al bolnavilor de COVID-19, îmbunătățind condițiile terapeutice și explicând mai clar când un pacient trebuie să meargă la spital sau când se poate trata la domiciliu, sub monitorizarea medicilor de familie.