Rujeola (pojarul) este un motiv de îngrijorare pentru părinți, fiindcă deși pare a fi una dintre cele mai comune probleme de sănătate ale copiilor, este o infecție virală extrem de contagioasă care poate avea efecte graveasupra sănătății copiilor și uneori chiar consecințe fatale.
În perioada ianuarie-decembrie 2023 au fost confirmate în Europa și Asia Centrală 30.601 de cazuri de rujeolă, potrivit UNICEF. În România, în ultimul an (2023-2024) au fost notificate 4.205 cazuri confirmate cu rujeolă, conform statisticilor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică. Ministerul Sănătății a declarat oficial epidemie de rujeolă în decembrie 2023, când rata era de 9,6 cazuri raportate la 100.000 de locuitori. Acum 40 de județe din 42 din țară sunt atinse de rujeolă.
Un sfert din bolnavii de rujeolă necesită internare în spital
Boala se ia prin micile picături aeriene care ies din gura, nasul, gâtul persoanei infectate sau prin strănut, răspândirea indirectă prin persoane neinfectate sau prin obiecte fiind rară. Această boală a copilăriei, după cum mai este cunoscută, provoacă o erupție cutanată pe tot corpul și are simptome asemănătoare gripei. Deșieste considerată o boală a copilăriei, poate apărea și la adulții nevaccinați împotriva rujeolei și la cei care nu au făcut boala. La copii anterior sănătoși, bine hrăniți, rujeola rareori este gravă. Dar poate produce infecții ale urechii (otita medie în 7-9%)și diaree (8%). Suprainfecțiile bacteriene, în special pneumonia (1-6%) pot fi uneori fatale. Statisticile arată că o persoană din 4 cu rujeolă are nevoie de internare în spital, în condițiile în care complicații ale acestei boli apar în 30% dintre situații. Alte complicații grave pe care le poate da pojarul sunt: encefalita postinfecțioasă (1 la 1000 până la 2000 de cazuri), panencefalita sclerozantă subacută (SSPE), care apare rar (1 la 100.000 de cazuri) și afectează creierul. Mortalitatea este de 1-3 la 1000 de cazuri, dar poate fi mai mare la copiii cu vârsta mai mică de cinci ani și în rândul persoanelor imunocompromise, conform Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).
Numai în România 6 persoane au murit în ultimul an de pojar, în condițiile în care boala poate fi prevenită prin vaccinare.
Diagnosticul de pojar la copii se stabilește de către medicii pediatri sau de familie
Perioada de contagiozitate începe cu 1-2 zile înainte de debutul bolii și durează 5-7 zile după ce apare erupția. Primele simptome ale infecției sunt: tuse chinuitoare, nasul care curge, febră mare, dureri în gât și ochii roșii. Copiii pot avea pete mici, roșii, cu centrul alb-albastru în interiorul gurii, înainte de a începe erupția. Semnul Koplik, care apare la 2-4 zile de la debutul simptomelor este relevant.
Petele roșiatice sunt răspândite pe tot corpul iar, în această etapă, pacienții sunt foarte contagioși, motiv pentru care trebuie să stea izolați la domiciliu timp de una-două săptămâni pentru a nu transmite altora. Există și situația în care, la anumite persoane cu un sistem imunitar scăzut, se poate întâmpla ca erupția cutanată să nu se manifeste. Diagnosticul de pojar la copii este pus de un medic pediatru sau un medic de familie, iar în cazul adulților de un medic de familie sau un infecționist. Numai medicul este cel care poate confirma prezența virusului rujeolic și tot el, la nevoie, poate solicita și un test de sânge pentru a confirma diagnosticul. Dacă vrei să faci tot ce este mai bine pentru sănătatea copilului tău în perioada școlii, medicii buni recomandă Pachetul de sănătate „Gata de clasă cu colegii” de la MedLife,
Persoanele care s-au vaccinat împotriva rujeolei sunt protejate
Înainte ca vaccinarea să fie disponibilă pe scară largă, apăreau epidemii de rujeolă, în special în grupurile de preșcolari și școlari la 2-3 ani. ROR este vaccinul care se face și în România copiilor și care protejează de rujeolă. Vaccinarea ROR este introdusă în Programul național de imunizare din țara noastră și vaccinul este gratuit pentru copii,. ECDC susține că numărul total de cazuri de rujeolă în UE/SEE a crescut constant din iunie 2023 și din cauza acoperirii suboptimale de vaccinare pentru a doua doză <95% în majoritatea țărilor UE/SEE. Deși în 2023 majoritatea țărilor UE/SEE au raportat doar cazuri sporadice de rujeolă, Austria, Franța și România au raportat focare de rujeolă.
În Europa și Asia Centrală, rata de imunizare cu prima doză împotriva rujeolei a scăzut de la 96% în 2019 la 93% în 2022.
90% dintre persoanele neimunizate expuse la un individ infectat vor face boala, în timp ce persoanele deja vaccinate sunt protejate împotriva bolii, iar cele care au făcut deja boala au dobândit imunitate pe viață.
Respectarea regulilor de igienă, binecunoscute în pandemia de COVID-19, spălatul mâinilor cu apă şi săpun, purtarea măștii și izolarea la domiciliu în perioada pre-eruptivă când simptomele seamănă cu cele ale unei răceli sunt măsuri de prevenție ce trebuie adoptate, având în vedere că virusul care provoacă rujeola poate trăi până la 2 ore pe suprafețe sau în aerul din camera în care o persoană infectată a tușit sau a strănutat. Dar vaccinarea rămâne cea mai eficientă măsură de prevenire a rujeolei.
Bibliografie
https://www.medlife.ro/articole-medicale/bolile-copilariei-simptome-transmitere-tratament
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/rujeola-cauze-simptome-tratament
file:///F:/Medlife/februarie%202024/Situatia-rujeolei-in-Romania-_30.01.2024.pdf
https://www.medlife.ro/pachete-de-sanatate/copii/gata-de-clasa-cu-colegii
https://www.ecdc.europa.eu/en/measles/facts
Agenda medicală Merck complet revizuită, Medicul Casei, ediția a II-a, Editura All
Clinica Mayo, Ghidul Sănătății Familiei, Ediția a III-a complet revizuită și adăugită, Editura All
