În România, 4 din 5 morți pot fi prevenite, o arată un raport Eurostat. Cifrele din anul 2016, citate de Eurostat, arătau că 89 301 români au murit în condițiile în care puteau fi salvați, prin prevenție sau tratarea bolilor cronice.
Acest raport a fost subiectul unei dezbateri găzduite de studioul Medika Tv, cu participarea unor specialiști din domenii diferite, care au încercat să identifice principalele cauze care conduc la moartea prematură.
Prof. dr. Luiza Spiru, geronto-psihiatru, crede că cel mai mare rău pe care și-l face omul modern este să ignore o proiecție asupra viitorului sănătății sale: ”Este o problemă legată de prevenție, de educație, de ceea ce am putea face din timp, dacă știm, suntem informați, dacă ne iubim pe noi înșine, dacă ne interesează astăzi ce se va întâmpla cu noi peste 20 de ani. Toate acestea, aparent, nu înseamnă mare lucru, dar atunci când discutăm în perspectiva unei morți premature, înseamnă foarte mult.
Înseamnă instrucție personală, înseamnă dorința de a îmbătrâni independent, ceea ce nu e o prioritate în România pentru un adult tânăr, nimeni nu se preocupă de ceea ce va urma peste 20 de ani, toată lumea trăiește clipa, fără să se gândească la faptul că nu vârsta cronologică contează cel mai mult, ci vârsta moleculară. Vârsta moleculară este ceea ce se întâmplă în fiecare celulă a corpului nostru, în această uzină de sănătate…Noi astăzi când apreciem vârsta moleculară, în conceptul de medicina longevității, spunem că suntem ceea ce înseamnă interacțiunea fiecărui moment din viața noastră și modul în care fiecare stresor determină modificări în plan molecular, modificări ale echilibrului în planul sănătății noastre, pe termen scurt și lung.
Dacă în România se moare devreme, dintr-o sumedenie de boli care puteau fi controlate, înseamnă că nu există o educație necesară, nu există o deschidere individuală pentru sănătatea noastră, înseamnă că nu există o cultură în țara care, paradoxal, a vorbit despre prevenirea îmbătrânirii patologice.”
La rândul său, lect. univ.dr Corneliu Toader, medic primar neurochirurg și manager al Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare, a subliniat faptul că obezitatea, consumul de alcool și tutun, contribuie la decesul prematur al românilor.
”Doamna profesor Aslan a fost un deschizător de drumuri la nivel mondial. Dânca spunea că la 70 de ani trebuie să aibă aceeași greutate ca la 25 de ani…Acum, venind la timpul prezent, vedem că civilizația a venit cu relele și cu bunele ei. Obezitatea este un factor de risc extrem de important. Un bolnav comatos care ajunge la spital cu un AVC , are 50 % mai puține șanse să scape de această boală dacă este un obez de gradul 3…Dacă vorbim de patologii cronice, noi suntem într-o țară cu mulți fumători și consumatori de alcool. La aceste persoane riscurile unor accidente vasculare sunt mai mari, riscurile de ateromatoză sunt crescute. Preluăm modele culturale care nu ne ajută deloc.”
O altă perspectivă a fost sugerată de lect. univ. dr. Radu Țincu, medic primar ATI-Toxicologie. ”În afara acestor cauze expuse de colegii mei, aș duce discuția către toxicologia alimentară. Apa pe care o bem din PET-uri de plastic conține microparticule de plastic care se regăsesc în mucoasa intestinală, sunt chiar și studii care spun că au ajuns în ganglionii abdominali, ceea ce înseamnă că au trecut bariera intestinală să ajungă în sânge și să contamineze torentul sanguin. Apoi, conservanții, coloranții și aditivii alimentari, care sunt substanțe chimice procesate pornind de la petrol ca materie de bază.
Ajungem să discutăm și despre poluarea aerului, capitol la care România e pe un loc avansat, mai ales în marile aglomerări urbane cum e Bucureștiul. Astăzi dacă discutăm despre toate aceste elemente de toxicologie alimentară, ne dăm seama că organismul uman e bombardat zilnic, cu o serie de toxice cu efect negativ. ..Prezența toxicelor în viețile noastre are un impact negativ major. Sunt studii care au identificat în tumorile tubului digestiv acumulări de metale grele. Asta nu înseamnă că tumora acumulează metale grele, ci că aceste metale existau acolo la momentul apariției formațiunii tumorale.” a arătat dr. Radu Țincu.
