Sănătatea în România Sfatul specialistului

România, țara cu cea mai mare mortalitate prin AVC. Pacienții supraviețuitori nu au unde să se recupereze

sursa foto:pixabay.com

România este țara europeană cu cea mai mare mortalitate prin accident vascular cerebral, nivelul acestui indicator fiind de 21,64%. În țara noastră, accidentul vascular cerebral este a doua cauză de deces, primul loc fiind ocupat de bolile cardiovasculare. Statistic este dovedit că aproximativ 60% din pacienții care fac un AVC decedează, iar ceilalți rămân ci diverse grade de dizabilitate permanentă. Prevalența în România a AVC este de 0,1% la vârste sub 40 de ani, 1,8% pentru grupa de vârstă 40-55 de ani, 4,3 % pentru grupa de vârstă 55-70 de ani și 13,9 % la peste 70 de ani.

Pacienții cu AVC nu au unde să se recupereze

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă pacienții care supraviețuiesc AVC este lipsa centrelor de neurorecuperare în România. În urmă cu doi ani s-a reușit un salt considerabil prin extinderea de la 10 la 43 a spitalelor în care se poate face tromboliză, o metodă terapeutică de urgență care poate fi aplicată în primele 4-5 ore de la producerea accidentului vascular. Dincolo de terapia de urgență, marea vulnerabilitate din sistemul de sănătate românesc, este lipsa centrelor de neurorecuperare a pacienților. Accidentul Vascular Cerebral este o afecțiune cronică, ceea ce înseamnă că după evenimentul acut, se impune un amplu program de reabilitare neurologică. Supraviețuitorii unui AVC pot urma un astfel de program începând din perioada spitalizării, la domiciliu sau în centre speciale de recuperare. Serviciile de reabilitare ar trebui să fie oferite de o echipă multidisciplinară de asistență medicală cu pregătire în neurologie, asistență medicală de reabilitare, terapie ocupațională și terapie de limbaj. Acest lucru înseamnă, sub îndrumarea neurologului de recuperare, ar trebui să lucreze cu pacientul lucrători sociali, psihologi, psihiatri, consilieri, fizioterapeuți și asistenți medicali specializați în reabilitare. ”Procesul de recuperare neurologică este unul complex, iar finalizarea sa din punct de vedere formal, care în principiu durează 3-4 luni de la producerea unui AVC, nu ar trebui să însemne sfârșitul procesului de reabilitare a pacientului” a precizat prof.dr. Dafin Mureșanu, președinte al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității și al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS). Acesta a adăugat că “interesul central al cercetătorilor științifici, precum și cel al factorilor de decizie constă în necesitatea unei mai bune înțelegeri a impactului neurorecuperării care diferă din punct de vedere al rezultatelor, de la un pacient la altul

Inovație în reducerea dizabilităților generate de AVC

Pandemia a oprit multe dintre reuniunile cu caracter științific ale elitei mondiale din domeniul cercetării și medicinei. La fel s-a întâmplat și în domeniul neurologiei, însă, comunicările științifice s-au mutat în mediul virtual. Este și cazul celui de-al 17-lea Congres al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității, organizat duminică, la Cluj, în format exclusiv online. Evenimentul reunește peste 1.000 de participanți (medici rezidenți, medici specialiști, medici primari și cadre didactice universitare ) , din 16 țări:  Egipt, Pfilipine, Turcia, Republica Moldova, Ucraina, Uzbekistan, Rusia, Kazahstan, SUA, Germania, Israel, Coreea de Sud, Marea Britanie, Austria, Italia și România. Comunicările științifice din cadrul congresului vizează teme provocatoare. Care vor fi, în anul 2030, metodele terapeutice în ceea ce privește reabilitarea pacienților care au suferit un Accident Vascular Cerebral? Cum se poate integra un nou dispozitiv de stimulare neurologică, bazat pe interfața creier-computer, în reducerea semnificativă a dizabilităților generate de apariția unui Accident Vascular Cerebral? Ce abordări inovative sunt prezentate în Ghidul Academiei Europene de Neurologie și al Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare privind suportul farmacologic în reabilitarea motorie precoce după un accident vascular cerebral ischemic acut?   “Trebuie să apreciem faptul că, păstrând cursul firesc al performanței academice, neurologia românească, prin valorile sale, continuă să fie prezentă şi apreciată în cadrul unor astfel de dezbateri la care participă anual , personalităţi marcante ale cercetării ştiinţifice medicale mondiale,ceea ce poate fi definit ca un plus de valoare adus constant medicinei românești, dar și ca o contribuție substanțială pe care cercetătorii români o aduc întregului concept al inovării în medicina mondială” a subliniat  Prof.Dr. Dafin Mureşanu, preşedinte al SSNN.

Recomandări privind prevenirea apariției AVC

Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, organizație înființată în 2005 de către un grup internaţional de medici şi cercetători, la inițiativa Prof. dr. Dafin F. Mureşanu, de la UMF “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, a Prof. dr. Ovidiu Băjenaru și a Prof.Dr.Bogdan Popescu de la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, s-a dedicat cercetării fundamentale şi clinice, urmărind crearea unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înțelegere a proceselor neurobioligice endogene. Organizația urmărește, totodată, dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotecției şi neuroregenerării. În planul prevenției, recomandările specialiștilor SSNN, pentru a ține departe un accident vascular cerebral, sunt următoarele:

  • Modificarea stilului de viață, în care să predomine activitatea fizică, aceasta fiind dublată de o activitate intelectuală adecvata preferințelor fiecarui individ, evitându-se tot mai mult, și pe cât posibil stresul psihosocial.
  • Alegerea unei alimentații corespunzătoare și echilibrate care să ne mențină la o greutate corporală optimă ( evitarea grăsimilor saturate, a dulciurilor concentrate, a aditivilor alimentari și conservanților, dar cu o pondere crescută a vegetalelor proaspete care conțin și o cantitate crescută de fibre vegetale.
  • Evitarea fumatului sau renuntarea la fumat, dupa caz.
  • Somnul pe timpul nopții trebuie să fie cât mai constant respectat
  • Identificarea și tratarea promptă și constantă a tuturor factorilor de risc vasculari și metabolici:
  • tensiunea arterială crescută să fie controlată periodic începand chiar din perioada adolescenței;
  • depistarea dislipidemiilor și corectarea promptă și constantă a acestora
  • depistarea valorilor glicemice crescute și corectarea controlată a acestora;
  • depistarea și tratarea bolilor cardiace care pot evolua independent,
  • depistarea și terapia adecvată a oricăror altor anomalii biologice care pot crește riscul vascular