Peste 4000 de studenți ai facultăților de farmacie cer reevaluarea și actualizarea bibliografiei examenului de rezidențiat. Într-un comunicat transmis de Federația Asociațiilor Studenților Farmaciști din România (FASFR), structura națională care reunește 8 organizații studențești, se arată că a avut loc o consultare publică, cu participarea membrilor altor două federații de profil. Consultarea a urmărit formularea unor propuneri către Ministerul Educației Naționale, Ministerul Sănătății și Consiliului Național al Rectorilor.
La această inițiativă au contribuit 363 de studenți farmaciști care vor susține examenul de rezidențiat în perioada 2020-2022, precum și farmaciști rezidenți din toți anii și din toate specialitățile domeniului farmaceutic, iar rezultatele provin din toate cele 8 centre universitare din România.
”În urma analizării generale a raportului s-au identificat probleme referitoare le Curricula examenului de rezidențiat și anume utilizarea nejustificată a bibliografiilor neactualizate și neconforme Spațiului European Occidental și a Standardelor europene, de ani de zile și până în prezent fiind nemodificate. Forma actuală a examenului de rezidențiat reprezintă un impediment major pentru studenții din an terminal și viitoarele generații care iau în considerare continuarea specialităților din domeniul farmaceutic, datorită unei strategii bazate pe conceptul de memorare și utilizarea unor resurse de învățare care nu sunt raportate la nevoile actuale din sistemul de sănătate. Rezidenții și studenții farmaciști atrag atenția asupra actualizării materialelor bibliografice. ” se arată într-un comunicat al FASFR.
Studenții farmaciști propun:
- actualizarea bibliografiei prezente în funcție de nevoile curente ale sistemului de sănătate din România;
- realizarea unui material comun de tip Compendium, iar uniformizarea conținutului în cadrul aceleiași surse bibliografice, cât și între sursele bibliografice;
- introducerea în programele de rezidențiat de farmacie a unor stagii teoretice privind cadrul legislativ al specialităților de farmacie în UE și non-UE;
- aplicarea unor metode de evaluare a capacității studentului în vederea realizării de conexiuni logice și relevante;
- includerea activă a farmaciștilor specialiști și medicilor cu experiență în formarea rezidenților farmaciști, această acțiune devenind posibilă prin implementarea unei strategii privind integrarea stagiilor farmaciștilor rezidenți cu cele ale medicilor rezidenți.
- Elaborarea curriculumurilor și reluarea formării rezidenților pentru specialitățile Farmacie generală și Industrie farmaceutică și cosmetică este absolut necesară în acest an, mai arată semnatarii documentului.
În prezent, absolvenții de Farmacie au slabe șanse de angajare în sistemul bugetar, după absolvire, din cauza numărului mic de posturi existente în spitale și instituții sanitare de stat.
Rezidenții își acuză profesorii că nu se achită de responsabilități
Și medicii rezidenți trag un semnal de alarmă privind existența unor practici care le încalcă drepturile. Semnalul lor vine într-un moment în care Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică modificările la Ordinul ministrului sănătății publice și ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii în rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală.
Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți semnalează ”o practică ilegală diseminată la nivelul întregii structuri de rezidențiat, prin care medicii rezidenți aflați în primii doi ani de pregătire, iar unii dintre ei pe toată perioada rezidențiatului, efectuează gărzi neplătite peste norma prevăzută în contractul de muncă.”
Se atrage atenția că legislația actuală prevede că medicii rezidenţi care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizaţi pentru această activitate. În realitate numeroși medici rezidenți ajung să efectueze pâna la 7 gărzi neplătite pe lună, în afara programului normal, dar ajung să fie plătiți abia din anul III. Această practică ar avea la bază o interpretare eronată a legii, care stipulează că „ Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi, la cerere, în linia I de gardă efectuată în specialitatea în care îşi desfăşoară rezidenţiatul”, ducând la presupunerea că doar din anul III se pot încheia contracte de gărzi cu unitățile sanitare.
Rezidenții propun, ca prin modificările care se vor face la ordinul de ministru, să fie introduse specificații clare prin care medicii rezidenți să fie salarizați pentru gărzile efectuate în afara programului normal de lucru, indiferent de anul de pregătire în specialitate.
Medicii rezidenți mai acuză faptul că, ”coordonatorii/directorii de program, responsabilii de formare, cât și îndrumătorii de formare au o serie de atribuții și responsabilități care nu se respectă întodeauna, afectând astfel parcursul pregătirii medicilor rezidenți…Astfel, dorim implementarea unui sistem de evaluare a cadrelor medicale implicate în pregătirea în rezidențiat de către medicii rezidenți.”
