ALERTĂ: CORONAVIRUS

Revista Nature: Covid 19. Există o rețea neștiută de transmitere a infecției

Un articol publicat recent de săptămânalul științific britanic Nature sugerează că cifrele care există, la nivel global, privind infectarea populației cu coronavirus, nu reflectă întocmai amploarea transmiterii acestui virus. Testarea nu este o metodă la îndemână pentru că nu există suficiente teste. Uneori, contacții celor infectați nu se cunosc, alteori nici chiar cei infectați nu se știu. Toate aceste date descriu un tablou improbabil al situației cu care sistemele de sănătate din toată lumea trebuie să lupte. Acest lucru nu înseamnă că autoritățile își permit să lase garda jos. Lupta se dă acum pentru a mai câștiga o săptămână, două în fața exploziei de cazuri, momentul cel mai greu de gestionat în orice țară.  

Peste 153 000 de persoane din 144 de țări și regiuni, inclusiv China, au fost confirmate ca având COVID-19. Iar Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemie de coronavirus, la începutul săptămânii trecute. Dar testarea nu este la îndemâna tuturor, așa că cifrele nu reflectă cu exactitate amploarea transmiterii în comunitățile din întreaga lume. Există coronavirus nedescoeprit în anumite populații?  ”Cu siguranță da!” spune Jeremy Farrar, specialist infecționist și director al unei organizații de cercetare din Londra.

O dovadă a transmiterii comunitare nedescoperite este apariția unor cazuri de îmbolnăvire la pacienți care nu au legătură cu alți bolnavi și nu au nicun istoric de călătorie. Asta înseamnă că există o rețea neștiută de transmitere a infecției. Farrar spune că modalitatea ideală de a afla câte persoane dintr-o comunitate s-au infectat cu coronavirus ar fi să se colecteze probe de sânge de la persoane din fiecare grup de vârstă, pentru a se vedea anticorpii creați împotriva coronavirusului, anticorpii fiind dovada că cineva a fost infectat anterior. Acestea sunt studii serologice, iar datele pot fi apoi utilizate pentru a determina cu exactitate mortalitatea și rata de transmitere. Aceste studii necesită timp. „Trebuie să luăm decizii strategice și decizii clinice acum. Nu ne permitem să așteptăm o lună până când am avea datele unor astfel de studii”, mai arată Jeremy Farrar, citat de Nature.

Oamenii de știință pot, totuși, estima dimensiunea unui focar fără teste. Estimarea începe de la numărul de decese dintr-o zonă. Datele din China sugerează că trec aproximativ trei săptămâni de la momentul îmbolnăvirii la cel al decesului din cauza COVID-19. Și dacă luăm în calcul o rată a mortalității de aproximativ 1%, un calcul pe care îl facem sugerează că fiecare deces reprezintă aproximativ 100 de cazuri în prima din cele trei săptămâni. Apoi se calculează o dublare a cifrelor privind numărul de persoane infectate, în fiecare săptămână, dacă aceste cazuri nu sunt identificate și izolate, ajungând la o estimare de 400 de infectați atunci când apar decesele. Este un calcul cu marje mari de eroare și, de aceea, epidemiologii își confruntă cifrele cu informații suplimentare. De exemplu, experții au apelat la analize ale genomurilor coronavirusului.

Un exemplu vine din Seattle, Washington, unde, la 29 februarie, Trevor Bedford, biolog la Fred Hutchinson Cancer Research Center, a descoperit că genomul unui virus colectat de la un adolescent din apropierea orașului se potrivește cu cel identificat, cu șase săptămâni mai devreme, la o femeie care se întorsese din China.  Cea mai simplă explicație a fost că virusul s-a răspândit de la femeie la alte persoane, care, la rândul lor l-au răspândit, ajungând în cele din urmă la adolescent. Echipa lui Bedford a calculat că în cele șase săptămâni, sute de persoane ar fi putut fi infectate. Autoritățile din Seattle, întrebate de ce nu au testat mai multe persoane posibil infectate, au răspuns că nu au avut suficiente resurse. Abia la începutul lunii martie screeningul a fost extins, iar autoritățile au început să se apropie de dimensiunea reală a focarului. La 12 martie, departamentul de sănătate din Seattle a raportat 270 de cazuri, cu 27 de decese.

Cu atâtea cazuri nedetectate, cum poate OMS să facă afirmații despre câte țări sunt afectate?

„Trebuie să folosim informațiile pe care le avem”, spune Maria Van Kerkhove, aflată la conducerea unității de boli contagioase și zoonoze din cadrul Organizația Mondială a Sănătății. Majoritatea datelor cu care OMS operează provin din supravegherea și confirmarea cazurilor, dar și de la oamenii de știință care fac analize asupra genomului și alte studii. Factorii de decizie trebuie să urmărească evoluțiile ca să își adapteze răspunsurile, dar ”în unele țări, situația se va înrăutăți înainte de a se îmbunătăți.” spune Van Kerkhove.

Este cazul să renunțăm la prevenirea COVID-19?

Absolut nu, spun, la unison specialiștii citați de revista britanică Nature. Strategiile de izolare pentru prevenirea răspândirii și cele de tratare a bolnavilor se suprapun pentru că astfel sunt ținute în frâu evoluția în focar, efectele epidemiei asupra sănătății publice și supraaglomerarea sitalelor. Măsurile de bază rămân identificarea persoanelor infectate, găsirea persoanelor de contact și prevenirea răspândirii virusului. OMS consideră că rețeta prin care China a ajuns la trendul descendent din prezent ține de modul în care a reușit să identifice cu minuțiozitate cazurile și persoanele de contact. Autoritățile din China au dispus intrarea în carantină la domiciliu sau în spații supravegheate care au fost monitorizate timp de 14 zile. Uneori, oamenii au sute de contacte, deci este un efort intens, dar absolut necesar, pentru că oferă informații pentru o reacție de pregătire a spitalelor, de închidere a școlilor și alte măsuri necesare.

Una dintre măsurile cele mai eficiente luate de China a fost interzicerea adunărilor publice. Un bolnav cu COVID-19 infectează 2 până la 3 contacte. Dacă se poate reduce acest impact, prin strategiile de reducere a răspândirii virusului, la o persoană, maxim 1,5 persoane, atunci focarul este ținut sub control, nu mai crește. „În acest moment, trebuie să facem tot ceea ce ne oferă un răgaz de o săptămână, două; Dacă Londra, Seattle sau Paris trec prin ceea ce trece Italia de nord în acest moment, va fi devastator.”, spune Farrar.

Spitalele din nordul Italiei au rămas fără paturi pentru pacienți, iar aproximativ 250 de angajați din sistemul sanitar au fost infectați. Dacă rata actuală de infecție continuă, o analiză publicată de The Lancet prevede că secțiile ATI își vor depăși capacitatea la sfârșitul săptămânii. „Orice se va face pentru a limita focarele, va salva un număr enorm de vieți.” a avertizat Farrar.