Prevederile proiectului noii legi a sănătăţii sunt privite cu scepticism de personalităţi ale vieţii medicale timişorene, atât cu privire la corectitudinea folosirii fondurilor bugetare într-un posibil sistem de sănătate privatizat, cât şi la cea privind selectarea corectă a managerilor performanţi la conducerea viitoarelor spitale private. Fostul ministru al Sănătăţii, prof. univ. dr. Ştefan Drăgulescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie ‘Victor Babeş’ din Timişoara, (deputat PDL – n.r.), consideră că sistemul medical de urgenţă din România este eficient şi că sistemul privat nu-şi are rostul în medicina de urgenţă acum.
‘România, în etapa actuală, trebuie încă să păstreze controlul de stat al asistenţei medicale de urgenţă. Problema este că banii sunt foarte puţini, iar afirmaţia potrivit căreia banii vor fi mai bine controlaţi în sistemul privat este una falsă, deoarece tot instituţiile statului abilitate în controlul financiar verifică şi sistemul privat, dar şi pe cel public. Nu văd de ce Garda Financiară, Corpul de control al Ministerului de Finanţe, Curtea de Conturi şi celelalte ar putea să controleze şi să-şi facă datoria mai bine în ceea ce priveşte controlul financiar în sistemul privat decât în cel public’, a opinat prof. Drăgulescu.
El a adăugat că nici politicul nu are ce căuta în sistemul de sănătate, iar partidele politice trebuie să înţeleagă acest lucru, deoarece o serie de elemente de incompetenţă şi de management defectuos sunt legate de faptul că imediat ce un partid ajunge la guvernare, începe să dea afară managerii, indiferent dacă sunt buni sau răi şi să facă numiri politice.
Secretarul Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, medicul Horia Cristian, consideră că apariţia sistemului medical privat ar fi benefic pentru modernizarea sistemului, dar se îndoieşte că generalizarea lui ar fi viabilă, acum.
‘Propunerea Comisiei de sănătate a Preşedinţiei vizează două direcţii. Pe de-o parte, transformarea celor 41 de case de asigurări judeţene în 10 case; managementul va fi încredinţat unor companii private, selectate prin licitaţie. Condiţiile de participare sunt făcute în aşa fel încât să poată participa, în principiu, companii de asigurări de viaţă sau de sănătate. Cum, cam toate companiile de asigurări de viaţă din România sunt străine, nu va fi problema să vină cu experienţa de asigurări din străinătate. Partea bună este că aceşti operatori privaţi ar putea schimba ceva în sistem, dacă ştiu cum anume, şi este rolul nostru să-i învăţăm. Partea mai puţin bună ar fi dacă vin cu ‘ideile’ lor din ţările de origine. Dar, avem o ocazie istorică să transformăm sistemul de sănătate’, a declarat deputatul Cristian pentru AGERPRES.
El crede că aceasta poate fi schimbarea minimă necesară care să producă serioase efecte în lanţ, dar punctează faptul că legea nu aduce schimbări esenţiale, decât în trei puncte: casele de asigurări – care trec în management privat, spitalele – care pot fi societăţi comerciale, iar ‘în legea 95 puteau fi manageriate de administratori persoane juridice, ceea ce ar fi fost la fel de bine’, şi serviciile de ambulanţă – care pot fi făcute şi de privaţi.
Cea de-a doua direcţie identificată de secretarul Comisiei de sănătate a Camerei Deputaţilor se referă la spitalele publice care ar putea trece în proprietatea unor fundaţii, dar care s-ar putea lovi de problema financiară.
‘Aceasta ar asigura un management mai performant şi accesul la credite bancare. Problema este că pot să schimb de 100 de ori forma de proprietate, dacă nu schimb modul de selecţie a managerului sau, mai exact, mentalitatea. Pentru că şi acum există mecanismele legale să selectezi manageri performanţi, dar bunul plac al factorilor politici este prea puternic. Şi dacă fac o fundaţie cu acţionar principal un consiliu judeţean, tot preşedintele lui (ales politic – n.r.) va avea cea mai mare influenţă. Soluţia ar fi doar dacă cineva – o persoană fizică – vine cu mulţi bani şi câştigă dreptul de a avea un cuvânt de spus în fundaţia respectivă. Pentru că, dacă nu ai un management performant, care să ducă la un bilanţ pozitiv, nu poţi accesa credite bancare’, a explicat Horia Cristian.
