Exclusiv SALVATORI ÎN ALB

PROF.DR. DANIELA BARTOȘ: ”Cazurile grele, salvate, dau sens muncii medicului…Nu mi-am dorit o carieră universitară!”

Invitata ediției din această săptămână a Jurnalului de Viață, prof.dr. Daniela Bartoș, medic primar medicină internă și cardiologie, dar și specialist în sănătate publică, fost șef de secție la Spitalul Floreasca, fost ministru al Sănătății, vorbește despre satisfacțiile, dar și despre renunțările în carieră. ”Misiunea medicului este de a alina suferința, de a fi alături de pacient și eu am conștientizat această misiune atunci când, fiind pe patul de spital, în adolescență, am ales să devin medic.” povestește prof.dr. Daniela Bartoș, în debutul întâlnirii.

După ce a parcurs toate etapele unei cariere universitare și după 42 de ani de muncă în Spitalul Clinic de Urgențe Floreasca, cea mai mare parte ca șef de secție, și după ce a deținut și funcții administrative precum cea de secretar de stat și, apoi, de ministru al Sănătății, prof. dr. Daniela Bartoș, pune, cu ochiul profesionistului avizat, diagnosticul suferințelor pe care le are de îndurat un medic de carieră, dar și diagnosticele sistemului românesc de sănătate. ”A fost un drum greu, anevoios, nu întotdeauna pavat cu intenții bune. E o viață de muncă, dar și de renunțări multe, în plan personal, pentru că nu le poți face pe toate, în 24 de ore, la fel de bine. La ceva trebuie să renunți pentru a reuși în alt domeniu.”  Dincolo de renunțări, satisfacțiile, care în medicină sunt mai mari decât în alte profesii, o determină pe prof.dr. Daniela Bartoș să pună, fără ezitare: ”Aș face aceeași meserie, fără îndoială aș porni pe același drum, chiar dacă a fost foarte greu. Pentru că satisfacția pe care o simți când aduci zâmbetul pe buze unui pacient precum și faptul că pacientul nu te uită după zeci de ani că le-ai făcut bine, poate compensa orice dificultate ai avut pe parcursul evoluției tale.”

În ceea ce privește renunțarea la viața personală, aceasta pare a fi o condiție asumată de către orice medic de carieră. ”Munca nu se face numai la serviciu, ci și acasă. Sunt multe ore de studiu pe care le faci acasă. De fapt, acesta este și motivul pentru care copiii mei nu au ales medicina, reproșându-mi că nu am avut timp de ei când erau mici. Ceea ce este adevărat!”

Funcțiile administrative în sistemul de sănătate au venit, neașteptat, mărturisește în interviul pentru Medika TV, prof. dr. Daniela Bartoș. Despre numirea ca secretar de stat a aflat dintr-o știre de la radio. Ca să facă față provocărilor a urmat o nouă specialitate-sănătatea publică: ”Am fost numită la un moment dat, fără să fiu consultată, secretar de stat și am ajuns în situația de a face niște lucruri care nu-mi erau deloc familiare și a trebuit să mă instruiesc și în acest domeniu. De altfel, m-am și oprit la etapa de medic specialist, nu am mers mai departe, nu era pasiunea vieții mele sănătatea publică. Dar, pe de altă parte, trebuia să ai competențe pentru a putea să înțelegi ce ai de făcut și să nu te păcălească ceilalți care îți spuneau lucruri neadevărate.”

Cât privește calitatea de cadru universitar, o carieră în care a atins toate treptele profesionale, prof.dr. Daniela Bartoș mărturisește că nu a fost un scop, ci un mijloc pentru a rămâne să profeseze în spital, după perioada internatului.

”Am lucrat, la început, destul de greu cu studenții. Eu nu mi-am dorit foarte tare activitatea didactică și atunci a trebuit să mă adaptez la student, pentru că studentului trebuie să îi spui de la zero și să îi spui de cinci ori ca să înțeleagă totul. La început, am preferat rezidenții care aveau niște noțiuni și puteau prelua mai ușor ceea ce le arătam. Cu timpul, m-am obișnuit. La momentul alegerii, cariera universitară era singura modalitate de a rămâne în spital pentru că eu mi-am dorit să lucrez în spital.”

Emisiunea Jurnal de Viață în care este invitată prof.dr. Daniela Bartoș va fi difuzată la Medika TV, sâmbătă, de la ora 21,00, duminică, de la ora 22,00 și luni, de la ora 9,00.