Procurorii Parchetului Capitalei au emis vineri seară mandate de reţinere, de 24 de ore, pentru 26 de persoane implicate în dosarul analizelor medicale fictive, printre acestea aflându-se medici de familie, medici specialişti cu cabinete individuale, precum şi personalul a două laboratoare care efectuau analizele.
Purtătorul de cuvânt al Parchetului Capitalei, Bogdan Staicu, a declarat că audierile în acest caz nu s-au încheiat, fiind posibil să mai fie emise şi alte ordonanţe de reţinere.
‘În urma acţiunii din dimineaţă, desfăşurată de Parchetul Capitalei, Poliţia Capitalei, cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii, au fost aduse la audieri 44 de persoane, dintre care 42 învinuite de săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, luare şi dare de mită. Până în acest moment au fost emise 26 de ordonanţe de reţinere, audierile nu s-au terminat, fiind posibil să mai fie emise şi alte ordonanţe de reţinere’, a spus procurorul.
Parchetul şi Poliţia Capitalei au efectuat vineri dimineaţă 44 de percheziţii domiciliare în acest caz, fiind ridicate buletine de analize, registre medicale, dar şi aproximativ 25.000 de euro de la domiciliile unor medici acuzaţi de procurori că au eliberat circa 14.000 de bilete de trimitere false în baza cărora două laboratoare procesau analizele emise pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi sau, deşi au fost consultaţi, nu li s-a recomandat efectuarea unor investigaţii medicale.
Procurorii susţin că medicii primeau pentru biletele false pe care le emiteau aproximativ 10% din contravaloarea analizelor care ar fi trebuit realizate, iar restul sumei intra în contabilitatea celor două laboratoare din Capitală, prejudiciul adus CNAS fiind de 500.000 de euro.
Biletele completate de medic sau asistentul său erau înmânate unor angajaţi ai laboratoarelor şi înaintate ulterior spre decontare la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, potrivit Parchetului Capitalei.
Aproximativ 70% din activitatea celor două laboratoare de analize consta în operaţiunile fictive descrise.
‘Laboratoarele efectuau şi anumite analize reale, însă analizele reale erau defectuoase în sensul că foloseau reactivi vechi, chiar expiraţi. Au existat situaţii în care au fost pierdute probele biologice prelevate de la pacienţi, iar buletinele de analize au fost întocmite în mod fictiv deoarece nu mai erau reţinute aceste probe biologice. Au existat situaţii în care persoane care aveau afecţiuni grave, chiar boli incurabile, au primit nişte buletine de analiză fictive în condiţiile în care probele fuseseră pierdute. Se făceau analize obişnuite, de sânge, chiar ecografii, analize de rutină, pe care le fac cele mai multe persoane’, a mai spus Bogdan Staicu.
Până în prezent, au fost audiate aproximativ 800 de persoane în numele cărora au fost emise fictiv bilete de trimitere.
