Sănătatea în România Sfatul specialistului Știri

Previziunile specialistului: “În jurul lui 15 aprilie vom ajunge la vârful valului 3”

România a atins ieri un nou record, cel al persoanelor internate, care a ajuns la 13,714 bolnavi aflați în spital, față de vârful celui de-al doilea val, înregistrat pe 2 decembrie 2020, când s-a ajuns la 13,529 internați. Mai urmează însă zile dificile, pentru că încă nu s-a atins vârful valului al treilea, spune cercetătorul Octavian Jurma.

Vârful deceselor îl așteptăm spre mijlocul si finalul lunii pentru ca acesta este ultimul [sub]val din cele 3 care compun un val epidemic (infectări, îmbolnăviri [internări], decese). De asemenea vom trece pragul de 1 milion de infectări confirmate pana la finalul săptămânii si pe cel de 25,000 de decese pana la finalul lunii. Luna însă nu vine doar cu vesti proaste. Tot in aceasta luna vom ajunge la vârful valului 3 (pe care speram sa il vedem in jurul datei de 15 aprilie +/- o săptămâna) si vom asista [sper] la intrarea pe o panta descendenta sau un platou al numărului de cazuri noi”,  a scris dr. Octavian Jurma într-o postare pe Facebook.

Totuși, specialistul spune că evoluția pandemică nu este predictibilă, din cauza unui cumul de factori:

“- impactul revoltei din strada si al rezistentei la măsurile de protecție

– presiunea populistă a politicienilor de rea credință

– evoluția tulpinilor sud-africană si braziliană

– apariția de noi tulpini rezistente la măsuri (inclusiv la vaccin)

– răspunsul întârziat, inadecvat sau absent al autorităților la provocările pandemiei.

Cel mai important factor de instabilitate si ineficiență rămâne refuzul autorităților de testa. Lipsa testelor face imposibila urmărirea evoluției valului de infectări si întârzie enorm măsurile care pot limita numărul de infecții”.

Potrivit unui grafic publicat de cercetătorul român, specific celui de-al treilea val este că numărul cazurilor confirmate este aproape identic cu cel al apelurilor la 112.

sursa: Facebook Octavian Jurma

Diferența față de valul 2 este izbitoare. In noiembrie numărul confirmărilor era dublu față de cel al apelurilor la 112, acum este aproape identic. Cu alte cuvinte in valul 3 am testat aproape exclusiv urgențele care necesitau internare. Testarea preventivă si anchetele epidemiologice au ajuns la zero.

Faptul ca am depășit vârful de internări din noiembrie sugerează fie că numărul de cazuri este mai mare decât vârful de infectări din noiembrie si avem zilnic peste 10,000 de cazuri noi, fie ca aceste cazuri sunt mult mai grave, fie ambele. Estimarea numărului real de cazuri este de aproximativ 30,000 de cazuri pe zi. Un alt indicator important din grafic este curba internărilor (portocaliu). In absenta testelor, acest indicator devine cel mai credibil indicator care urmărește valul epidemic chiar daca este tardiv. Numărul de internări la ATI nu poate urmări valul epidemic pentru ca se plafonează cel mai rapid si deficitul de internări la ATI se vede doar peste 2-3 săptămâni in excesul de decese.

Până nu vom vedea si o plafonare a numărului de internări nu vom putea confirma nici platoul de cazuri noi. Acum creșterea numărului de internări se afla in continuare pe o curba mai abrupta decât cea din valul 2 dar sunt semne de scădere a accelerației care ne dau speranță ca si aceasta curba ca intra in platou la mijlocul lunii”.

Totuși, mai spune reputatul specialist, cea mai mare problemă rămâne aceea că numărul testărilor este în continuare scăzut.

“Tot in grafic se vede cum numărul de teste RT-PCR (albastru închis) se afla in continuare mult sub cel din noiembrie. Prin urmare cea mai mare problema a României in pandemie rămâne testarea. Refuzul ostentativ al autorităților centrale si locale de a testa se traduce prin supraaglomerare in spitale, pagube economice imense si frustrare in populația responsabila pentru un beneficiu politic infim si efemer sau chiar iluzoriu. Cu atât mai revoltătoare in acest context sunt declarațiile privind acoperirea costurilor testelor necesare pentru a relua activitatea economica, culturala si sociala in cele industriile care se afla permanent in carantina: cultura (evenimente si spectacole), industria ospitalității, sport si turism. Costurile testării trebuie asumate in integralitate de guvern. Punct. Este in interesul nostru comun, al populației, sa testam cat mai mulți oameni, INDIFERENT de motivația lor. Este absolut irelevant din punct de vedere medical sau epidemiologic daca un tânăr se testează ca sa meargă la job, la club sau in vacanta. Daca acest tânăr se testează intr-un cadru instituțional prin preluarea costului testării, atunci statul poate sa il monitorizeze, sa il ia in evidenta rapid si sa il izoleze pentru 14 zile daca testul e pozitiv. “Soluția” actuala este sa îi lăsăm pe tineri sa își infecteze prietenii si aceștia familia si așa mai departe pana când infecției produc cazuri grave care necesita internare si abia atunci ii testam pe cei care “merita” sa fie testați. Este incomparabil mai scump pentru stat sa testam doar cazurile simptomatice in stadii grave, cum facem acum si sa lăsăm restul testelor pe seama populației (in continuare aproape jumătate din teste sunt plătite din buzunar de oameni). Ne zgârcim la teste ca sa economisim bani si sa câștigăm imagine politica, dar pierdem de zeci de ori mai mulți bani din cauza exploziei de infectări pe care acum avem zero șanse sa o controlam. Se vede de altfel si din grafic ca de un an de zile niciodată nu am ieșit intr-un val la un nivel mai scăzut decât cel de la care am intrat in val. Avem in realitate o creștere in trepte care in cele din urma va rupe spinarea sistemului nostru medical tocmai pentru ca vaccinarea nu poate evita de una singura un val 4 la ritmul actual de vaccinare”, mai spune dr. Octavian Jurma.