Modul în care românii infectați cu noul coronavirus recurg la automedicație, atunci când rămân acasă, în izolare, îi îngrijorează pe specialiști. Noul protocol privind tratamentul aplicat în infecția cu SARS-CoV-2 are prevederi expres cu privire la evitarea utilizării antibioticelor și corticosteroizilor în tratarea infecției la domiciliu. ”Utilizarea de azitromicină (și alte antibiotice) și de corticoizi la domiciliu în COVID-19 reprezintă de cele mai multe ori un abuz cu consecințe asupra pacientului și asupra rezistenței bacteriene la nivel macrosocial.” se arată în protocol. De altfel, ponderea pacienților care rămân acasă, după confirmarea infecției, este reprezentată de asimptomatici pentru care se și specifică, în același document, că nu este necesar tratament medicamentos. Intervenția pentru modificarea atitudinii terapeutice se impune atunci când, din monitorizarea pe care o face medicul de familie, reiese o agravare a suferinței.
În ceea ce privește decizia de introducere a antibioticelor în terapia anti-COVID-19, aceasta se impune în situația în care apar infecții bacteriene care se suprapun pe infecția cu SARS-CoV-2.
Există mențiuni și în legătură cu celelalte abordări terapeutice în infecția cu noul coronavirus. De pildă, specialiștii au ajuns la concluzia că antiviralele au o eficiență cu atât mai mare cu cât sunt administrate mai devreme în cursul bolii, de preferat în primele 7-10 zile. De aceea, antiviralele sunt recomandate în primul rând în formele ușoare și medii ale bolii.
Pentru pacienții cu forme severe și critice de COVID-19, primordială este corectarea hipoxemiei, iar în acest scop, medicilor specialiști li se recomandă să colaboreze îndeaproape cu medicii de terapie intensivă.
Pentru pacienții cu simptome ușoare, medicația simptomatică este considerată cea mai bună opțiune de urmat, considerate ”utilă oricărui pacient simptomatic”.
În ceea ce privește tratamentul antiinflamator cu corticoizi (de preferat dexametazonă), acesta este indicat la pacienții cu inflamație sistemică și/sau care necesită administrare de oxigen și, în niciun caz, pacienților aflați la domiciliu.
Interesant este că referitor la administrarea de plasma convalescentă protocolul admite că datele existente sunt contradictorii și nu permit formularea unor indicații certe.
Anticoagulantele sunt, de asemenea, recomandate prin protocol, bolnavilor COVID-19 aflați pe un pat de spital. Există pacienți care urmează deja tratamente anticoagulante, iar pentru aceștia recomandarea este să urmeze dozele terapeutice.
”Administrarea de doze terapeutice de anticoagulant se face pentru indicațiile standard, dar și pentru pacienți cu COVID-19 cu risc tromboembolic mare (agravarea suferinței respiratorii și/sau sindrom inflamator marcat) și risc hemoragic mic.” se arată în documentul revizuit de Ministerul Sănătății, la recomandarea specialiștilor, și pus la dispoziția medicilor care tratează pacienți infectați cu noul coronavirus.
Pentru pacienții asimptomatici protocolul prevede că nu se administrează tratament, iar pacienții cu forme medii și severe, care rămân la domiciliu, pot primi profilaxie a trombozelor dacă au și alți factori de risc (în primul rând, imobilizarea la pat).
