Sănătatea în România Știri

CUM I-AU FĂCUT POLITICIENII PE ROMÂNI SĂ NU MAI CREADĂ ÎN CORONAVIRUS. Politizarea crizei sanitare, reflectată în opiniile și atitudinile cetățenilor

În timp ce spitalele de la noi se aglomerează, iar cazurile de COVID-19 cresc alarmant, politicienii creează o adevărată dispută în jurul pandemiei provocată de noul coronavirus. Experții în în comunicare și cei în politici de sănătate publică sunt de acord că această abordare nu este potrivită și că din cauza ei România traversează cea mai grea situație de la izbucnirea crizei sanitare în țara noastră.

Prezentă în platoul emisiunii „Medika Special”, dr. Ioana Stăncel, expert în politici de sănătate publică, a explicat de ce este eronat modul în care mediul politic din România abordează criza sanitară provocată de noul coronavirus: „Ceea ce văd că ar trebui să ne îngrijoreze este politizarea acestei pandemii. Atât la nivel global, cât și la nivel național, observăm că interesele politice partizane fac ca această pandemie să devină o minge de joc în terenul alegerilor, în terenul electoral din acest an”.

Cea mai eficientă soluție ar fi aceea ca toți competitorii politici să găsească o cale comună de comunicare prin care să evite să politizarea pandemiei de COVID-19. „În această situație de criză de sănătate publică, toate partidele politice ar trebui să se așeze la aceeași masă, ar trebui să declare într-un consens că aceste aspecte de sănătate publică nu vor fi folosite în campaniile electorale nici de o parte nici de cealaltă, în așa fel încât la nivelul Executivului care este un executiv politic, să se poată lua măsurile care să prevină și să contracareze această epidemie” a explicat dr. Ioana Stăncel.

Specialistul în comunicare Mihnea Predețeanu a analizat impactul mesajului politic în atitudinile românilor, introducând în discuție și un sondaj recent în care 55 % dintre respondenți au arătat că mai cred în coronavirus, iar 45 % se îndoiesc de existența virusuui sau nu cred în existența acestuia deloc. ”Noi am trecut, în martie-aprilie, printr-o perioadă în care lupta politică a evitat cu totul acest teren al coronavirusului. Tema coronavirusului nu a stat la baza luptei politice, ceea ce a fost de apreciat. Acum, din cauza faptului că se apropie alegerile locale și cele parlamentare, evident că lumea a devenit mai agresivă în a-și ataca opozanții. Pentru că acest subiect este cel care acoperă o foarte mare parte din agenda publică zilnică din România, evident că toată lumea folosește această unealtă în bătălia politică.” Ca urmare, românii, ascultându-și liderii politici, se lasă influențați de disputele dintre aceștia. ”Mesajul politic se regăsește în felul în care omul tratează subiectul coronavirus în România. Îl vedem în această discrepanță majoră, aproape 50-50, între oamenii care cred și cei care au dubii sau nu cred deloc. Evident că dacă un politician este atacat cu acest subiect, el va ataca din nou, tot pe temă…Neinvitarea la dialog, lipsa de organizare a unui teren neutru în care politicienii să poată să aibă o poziție comună în această criză sanitară mondială…Asta trebuie să înțelegem noi: că avem una dintre cele mai agresive rate de creștere la nivel european, realitate care trebuie să stea la baza oricărui dialog între cele două sau mai multe formațiuni politice din România care dispută subiectul. ” a mai arătat Mihnea Predețeanu, specialist în comunicare, invitat în una dintre edițiile recente ale emisiunii Medika Special.

Noile restricții, benefice pentru sănătatea publică

Deși contestate, noile restricții impuse de autorități prin controversata Hotărâre de Guvern nr. 37 sunt văzute cu ochi buni de către specialiștii în politici de sănătate publică. Aceștia explică faptul că actul normativ, în forma sa actuală, ajută autoritățile locale să ia deciziile pe care le consideră oportune pentru a împiedica răspândirea virusului la nivel local. „ Pe mine mă bucură forma în care a apărut acest document pentru că arată o evoluție a gândirii de politici publice. La început când a apărut starea de urgență măsurile erau mult mai restrictive și ferme și nediferențiate. Acum sunt măsuri diferențiate, care pot fi aplicate de fiecare autoritate locală în parte în funcție de contextul propriu„ a explicat dr. Ioana Stăncel.