Aproape 6,5 milioane persoane sunt expuse la fumul de ţigară la domiciliu şi două milioane la locul de muncă, la care se adaugă expunerea ridicată la fumul de tutun ambiental în diverse spaţii publice, se arată într-un studiu privind tutunul la adulţi.
Datele studiului arată că în România 24,3% dintre adulţii de peste 15 ani sunt fumători zilnici (34,9% dintre bărbaţi şi 14,5% dintre femei) şi 2,4% sunt fumători ocazionali (2,5% bărbaţi şi 2,2% femei).
‘Rata prevalenţei globale a fumatului curent a fost maximă la cei din grupa de vârstă 25-44 ani (36,3%) şi minimă în rândul celor de 65 de ani şi peste (7,6%), a fost uşor mai ridicată în urban – 28,4% faţă de rural – 24,5% şi nu a prezentat diferenţe în raport cu nivelul educaţional’, evidenţiază studiul.
Cercetarea mai arată că în rândul bărbaţilor cea mai scăzută prevalenţă a fost notată în rândul celor cu educaţie superioară (36,4%), în timp ce în rândul femeilor, ratele prevalenţei au fost mai ridicate în rândul celor cu educaţie medie şi superioară (19,6%, respectiv 20,0%) şi cea mai scăzută în rândul celor cu educaţie primară (14,7%).
Aproximativ jumătate din participanţii la studiu au început să fumeze zilnic la vârsta de 17-19 ani (43,1%). Au urmat cei care au început să fumeze zilnic la 15-16 ani (21,7%) şi la peste 20 ani (18,1%). 17,1% au început să fumeze înainte de 15 ani, majoritatea fiind din mediul rural. Studiul a relevat că 69,5% dintre fumătorii zilnici îşi aprind prima ţigară din ziua respectivă în primele 30 minute după trezire, iar dintre aceştia 26,2% în primele 5 minute după trezire.
În ceea ce priveşte fumatul pasiv, mai mult de o treime (35,4%) dintre persoanele de 15 ani şi peste (reprezentând în jur de 6,4 milioane) au raportat că au fost expuse la fum de ţigară ambiental la domiciliu. Luând în consideraţie doar nefumătorii, prevalenţa expunerii la fumul ambiental la domiciliu a fost 24,4% (echivalent cu aproximativ 3,2 milioane nefumători). Cei din mediul urban (40,9%) au fost semnificativ mai expuşi la fumul de ţigară ambiental la domiciliu.
În rândul nefumătorilor, expunerea la fumul de ţigară ambiental la domiciliu s-a redus cu înaintarea în vârstă, cea mai înaltă rată a expunerii fiind raportată în rândul celor de 15-24 ani (38,6%) şi cea mai scăzută în rândul celor de 65 de ani şi peste (14,7%), relevă cercetarea.
Un procent 34,2% dintre angajaţi (reprezentând aproape 2 milioane de oameni) au fost expuşi la fum de ţigară ambiental la locul de muncă în ultimele 30 de zile. Luând în considerare doar angajaţii nefumători, prevalenţa expunerii la locul de muncă a fost 29,2% (echivalentă cu aproximativ 1,1 milioane de angajaţi nefumători.
Raportul arată că peste o cincime dintre persoane (20,7%) au observat că se fumează în clădiri guvernamentale, 10,4% în instituţii medicale, 25,1% în şcoli şi 47,5% în universităţi. Marea majoritate au raportat expunerea la fumul de ţigară ambiental în baruri/cluburi de noapte (94,4%) şi restaurante (86,6%).
În medie, un fumător curent a cheltuit lunar 273,1 RON pentru procurarea ţigărilor, relevă studiul.
Cele mai frecvent cumpărate brand-uri de ţigări au fost Kent (33.8%), Marlboro (9.7%), Winchester (8.2%), Viceroy (7.6%), şi Winston (7.0%). Cea mai comună sursă de procurare a ţigărilor a fost reprezentată de magazine (84,3%), chioşcuri (6,6%) şi vânzători ambulanţi (3.5%). Foarte puţini fumători şi-au procurat ţigările de la altă persoană (2,7%) sau din alte surse (2,7%).
Ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli, a declarat luni, cu ocazia prezentării studiului, că povara economică şi costurile pentru sănătate cauzate de consumul de tutun pot fi reduse prin implementarea măsurilor Convenţiei Cadru pentru Controlul Tutunului a OMS, măsuri care s-au dovedit a fi eficiente.
Ritli Ladislau a menţionat că acest prim studiu constituie un instrument de supraveghere care vizează cunoaşterea consumului de tutun şi a tendinţelor acestuia.
Potrivit ministrului, raportul scoate în evidenţă informaţii importante pentru adoptarea viitoarelor politici de sănătate. Astfel o treime dintre adulţi sunt expuşi la fumul de tutun la locul de muncă, 86,6 la sută în restaurante şi 94,4 la sută în baruri şi cluburi.
Ministrul a mai spus că opinia publică sprijină puternic reglementările legislative restrictive. Astfel, aproape trei sferturi dintre adulţi (72%) s-au declarat în favoarea interzicerii totale a fumatului în restaurante şi mai mult de jumătate(57%) în baruri şi cluburi.
În urma studiului GATS , MS intenţionează să continue programul naţional de control al tutunului să susţină campaniile de promovare. De asemenea, ministerul intenţionează reglementarea interzicerii fumatului în spaţiile publice, în concordanţă cu reglementările Uniunii Europene.
Studiul a fost făcut într-un număr de 14 ţări, reprezentând 53 la sută din populaţia globului.
El a fost organizat de Centrul de Control şi Prevenire al Bolilor Atlanta, la iniţiativa lui Michael Bloomberg, împreună cu OMS.
