Pacienții aflați în moarte circulatorie, adică acei pacienți ai căror creier a murit. Deși în alte state europene acest concept este pus în practică, în România ar putea fi utilizat doar în baza unor modificări legislative, dar și a unei campanii de informare a populației.
„Este un concept nou care poate fi explicat comparativ cu situaţia precedentă sau cu situaţia clasică. Donatorul de organe este un pacient care este considerat decedat şi acest lucru este definit prin dispariţia activităţii cerebrale. Deci când creierul pacientului a murit şi asta putem stabili prin criterii medicale, el devine donator potenţial (…) Deci candidaţii donatori sunt cei cărora nu le mai funcţionează creierul. Se consideră echivalentul cu moartea subiectului respectiv încetarea activităţii cerebrale” a explicat dr. Horațiu Moldovan, șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară a Spitalului de Urgență Floreasca din București.
În multe state din lume astfel de centre medicale unde prelevarea organelor se face de la pacienți în moarte circulatorie, în unele dintre acestea fiind prelevată chiar și inima. România ar putea introduce acest concept în practica medicală, dar este nevoie de o modificare legislativă în acest sens.
„Există centre în lume care folosesc chiar şi inima în acest sens, dar pentru inimă, ceva mai dificil. Această nouă strategie utilizare a donatorului în moarte circulatorie încă nu s-a aplicat în România, dar noi avem în vedere dezvoltarea asta şi ne pregătim să facem acest pas. Este evident necesară în primul rând adaptarea legislaţiei noastre care să ne permită să dezvoltăm această tehnologie. În vederea, implementării în România a recoltării de organe de la donatorul în moarte circulatorie în toamna acestui va fi organizat un congres internaţional”, a explicat medicul Horațiu Moldovan.
