Plecând de la ideea că rolul plantelor în reducerea stresului de la locul de muncă este subestimat, cercetătorii japonezi au făcut un studiu experimental într-o fabrică de componente electrice din Japonia. Cercetarea și-a propus să măsoare schimbările nivelului de stres după ce angajații au primit în grijă plante, la locul lor de muncă.
Studiul a fost realizat cu participarea a 63 de angajați cu vârste între 24 și 60 de ani, care lucrau la birou, în fața unui calculator, în medie programul standard de 40 de ore pe săptămână. Rezultatele au fost publicate recent în Jurnalul HortTechnology, citat de CNN. Măsurătorile au arătat că în cazul angajaților cu un nivel mare de stres, scorurile ulterioare au fost în ușoară scădere. Alți 27 % dintre subiecți au avut o scădere a ritmului cardiac în starea de repaus.
În timpul studiului, angajaților le-au fost puse pe birouri plante în ghiveci și li s-a cerut să facă pauze de câte trei minute în care să stea să privească florile. De asemenea, li s-a cerut să se implice activ în îngrijirea plantelor atunci când simt că munca de birou îi obosește.
Rezultatele sugerează că, în cazul în care angajatorii i-ar încuraja pe angajați să facă aceste așa numite ”pauze de natură” de câte trei minute, sănătatea mentală a salariaților s-ar îmbunătăți semnificativ, a concluzionat dr. Masahiro Toyoda, autorul principal al studiului și profesor la Universitatea din Hyogo, unde este specializat în terapie prin horticultură.
Studiul este cel mai recent dintre cele care au dovedit că plantele sunt benefice pentru oameni, a spus dr. Charles Hall, catedra Ellison de Floricultură Internațională din Texas A&M University. “Este un lucru pe care îl știam în mod inerent, dar a fost brusc cuantificat. Și acum, vedem numerele din spatele raționamentului”, a spus el.
Ameliorarea anxietatii cu ajutorul plantelor
Pentru a măsura nivelul de stres obișnuit al angajaților în zilele în care s-au simțit obosiți, cercetătorii au utilizat un instrument de măsurare numit indexul de tip Stit-Trax Anxiety Inventory (STAI) și au înregistrat ritmurile pulsului dimineața și noaptea.
În primul rând, a existat o perioadă de evaluare de o săptămână, înainte ca plantele să le fie aduse pe birouri. Participanții și-au măsurat pulsul cu mâna când s-au simțit obosiți, apoi au făcut o a doua măsurătoare după trei minute de privit pe calculator.
Participanților li s-a cerut apoi să își aleagă o plantă preferată, să o așeze pe birou și să o îngrijească. Au urmat alte două săptămâni în care ei și-au măsurat pulsul în aceleași condiții ca și în prima săptămână. Doar că, de data aceasta, a doua măsurătoare a venit după o pauză de trei minute în care au privit la florile de pe birou.
Scorurile STAI au scăzut ușor după ”pauza de natură”, iar pulsul a fost în scădere. O scădere a frecvenței pulsului demonstrează relaxarea sistemului nervos simpatic. Judecând după feedback-ul pozitiv dat de aproximativ jumătate dintre participanți, autorii au spus că afecțiunea pentru o plantă proprie poate să fi jucat un rol în reducerea stresului.
Din perspectiva teoriei de restaurare a atenției – care afirmă că oamenii se pot concentra mai bine după ce admiră natura – cercetările anterioare au descoperit că această „captivitate plăcută” este importantă pentru a scăpa de stres. O plantă de birou a oferit prilejul unei ”captivități plăcute” în mediul de lucru.
De ce plantele nu ajută la combaterea stresului în toate cazurile
Grija pentru o plantă nu a redus stresul tuturor angajaților din studiu. Unii muncitori au văzut ritmul pulsului sau nivelul de anxietate crescând, iar alții nu au văzut nicio schimbare semnificativă.
Este vorba despre persoane care prezintă anxietate în mod regulat. ”Acolo unde anxietatea a crescut a fost, probabil, din cauz că angajații au perceput că au primit, odată cu floarea, o sarcină în plus. Și le-a fost teamă că dacă nu o vor îngriji cum trebuie se va usca.” se arată în concluziile studiului. Unii s-au obișnuit cu plantele și nu au mai fost afectați.
Totuși, ”atunci când ne obișnuim și / sau ne plictisim de aceeași scenă, efectul de reducere a stresului nu va mai fi același” a explicat Masahiro Toyoda.
