Știri Studii/Cercetări

O descoperire făcută de cercetătorii români poate revoluționa abordarea tratamentelor împotriva noului coronavirus

O echipă de cercetători de la Facultatea de Fizică a Universității Al. I. Cuza din Iași a descoperit o nouă modalitate prin care SARS-CoV2 atacă organismul uman. În afara atacului deja cunoscut, cercetătorii au demonstrat că noul coronavirus folosește și alte căi pentru a ataca organismul gazdă. Aceasta poate fi explicația virulenței cu care se manifestă COVID-19 în unele cazuri, dar oferă, în același timp, o variante pentru tratarea unor forme de boală ușoare și medii, oprind, practic, evoluția către o stare gravă.

Studiul cercetătorilor români a fost publicat într-un jurnal științific de top din SUA.

Datorită nevoii urgente de a genera medicamente sau vaccinuri specifice pentru COVID-19 și gestionarea focarului său, cunoștințele detaliate privind intrarea SARS-CoV-2 în celulele gazdă și metodele de detectare în timp util, ieftine și ușor de utilizat sunt de o importanță esențială pentru înțelegerea SARS-CoV-2. Prin experimente de electrofiziologie și spectroscopie de fluorescență, am arătat că, chiar și în absența receptorului enzimei 2 de conversie a angiotensinei, subunitatea S1 de la legarea proteinei spike SARS-CoV-2 la membranele fosfolipidice neutre duce la destabilizarea și permeabilizarea lor mecanică. Un efect citotoxic similar al proteinei a fost observat în celulele epiteliale pulmonare umane. Un anticorp monoclonal generat către subunitatea S1 ameliorează într-o măsură considerabilă potențialul destabilizator al proteinei în astfel de membrane. În cele din urmă, demonstrăm capacitatea de a demonstra conceptul unei nanopore proteice α-hemolizină (α-HL) de a detecta în tampon apos și în timp real domeniul de legare a regiunii subunității S1 din proteina spike SARS-CoV-2 prin monitorizarea interacțiunii sale imunologice cu un anticorp țintă. Rezultatele noastre pot oferi noi perspective în înțelegerea patogeniei infecției cu SARS-CoV-2, tratamentul acesteia și detectarea în timp real”, se arată în preambulul cercetării.

Lucrarea cercetătorilor români poate fi găsită AICI.