De la o zi la alta, datele despre COVID-19 se schimbă. Medicii susțin că simptomatologia afecțiunii s-a modificat, pacienții având nevoie de mai mult timp pentru a se recupera.
Ceea ce se știa la începutul pandemiei despre boala infecțioasă COVID-19 se pare că nu mai este valabil în prezent. Modul în care afecțiunea evoluează și simptomele pe care le provocară sunt cu totul diferite față de momentul de debut al pandemiei. „Aș putea spune că este o infecție care ne arată cu fiecare zi ce trece alte și alte fațete și care este extrem de neprevăzută de la o zi la alta. În spital există cazuri a căror simptomatologie se prelungește. Dacă în prima parte a pandemiei negativarea se producea la 14 – 21 de zile, acum negativarea, cel mai des, se realizează după 21 de zile, chiar la o lună, o lună și jumătate. În plus, simptomele bolii nu mai cedează în 7 – 10 zile, se prelungesc 14 – 21 de zile și chiar aș putea spune că de altfel s-a și confirmat o perioadă critică între a 7-a și a 10-a zi, când trebuie să fim atenți pentru că evoluția bolii se poate schimba. Sigur, se schimbă în sens negativ”, a explicat dr. Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” din Iași, în direct la Medika TV.
Ceea au observat specialiștii în legătură cu simptomatologia COVID-19 este că episoadele digestive și cele neurologice sunt mult mai prezente acum decât la începutul pandemiei. „Ca simptome trebuie să spun că cele mai comune, acea lipsă de gust și miros de care se plângeau pacienții la începutul pandemiei de la debutul afecțiunii, acum pot să nu apară deloc sau apar pe parcursul afecțiunii, deci între ziua a 7-a și a 10-a. Fenomenele digestive care nu erau atât de frecvente în vară acum sunt mai frecvente și de asemenea manifestări neurologice. Acea senzație de oboseală este foarte frecventă, care rămâne mult timp, chiar și după ce se externează pacientul și după negativare”, a mai spus dr. Carmen Dorobăț la Medika TV.
Mai mult decât atât, medicii consideră că boala infecțioasă COVID-19 ar putea deveni o boală cronică, similară infecției HIV sau celei generată de virusul hepatitic B. „Se pare că și în cazul acestui virus, el ar putea rămâne cantonat undeva la nivelul aparatului respirator de unde să dea anumite recăderi. Așa s-ar explica de ce pacienți care la un moment dat sunt negativi, ulterior, la 2 – 3 săptămâni devin pozitiv. Și am avut astfel de cazuri la Iași. Din fericire, din ce am observat, aceste recăderi până la momentul de față au evoluat ușor. Acești pacienți trebuie monitorizați pentru că boala are încă mistere”, a mai spus dr. Carmen Dorobăț.
Totodată, medicii recomandă tuturor persoanelor asimptomatice sau care fac forme ușoare ale bolii să ceară imediat ajutorul medicilor, la orice semn de modificare a stării de sănătate. Ținută sub control, agresivitatea bolii nu ar putea să apară. „Trebuie să fie mereu atenți și nu numai noi, cei din spitale, dar și medicii de familie. Cei care stau acasă, formele asimptomatice sau ușoare, trebuie să înțeleagă nu numai că pot fi eventuale surse de transmitere și cât de importantă este izolarea lor. La fel de important este să-și observe starea de sănătate, astfel încât la cea mai mică modificare pe care o simt să se sfătuiască cu medicul de familie, astfel încât să ajungă la timp la spital”, a mai spus dr. Carmen Dorobăț la Medika TV.
