Nașterea unui copil provenit de la o mamă minoră generează și o serie de aspecte legislative, cărora medicii trebuie să le facă față imediat după ce copilul a fost dus pe lume. Asta înseamnă o birocrație imensă și chiar declarații la Poliție.
Invitat în cadrul emisiunii „Sistemul Medikal”, dr. Andrei Dumitrescu, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Județean Călărași, a explicat care sunt implicațiile de ordin legislativ care apar atunci când o adolescentă devine mamă: „În primul rând o mamă de 12 ani, de exemplu, nu poate fi considerată că are discernământ și are capacitate de exercițiu de a semna consimțămintele necesare. Avem nevoie de semnătura unui aparținător. De cele mai multe ori membrii familiei sunt plecați în străinătate sau din din alte județe. Se începe cu identificarea pacientei folosind ajutorul poliției și după internarea încercăm să gestionăm cazul cât mai bine. Dacă este o situație de urgență se formează o comisie de urgență, din care fac parte minim 3 medici. O altă provocare este a aparținătorilor care devin agresivi în situațiile respective. Nașterea are timpii ei de așteptare, analizele au timpii lor de așteptare”.
Dincolo de aceste aspecte, medicii susțin că prioritatea o au mama și copilul. „Facem față tuturor aspectelor de ordin legislativ, dar punem pe primul loc mama și copilul, indiferent de vârsta pe care mama oare” a mai spus dr. Andrei Dumitrescu, la Medika TV.
Potrivit unor date ale organizaţiei Salvaţi Copii, prezentate la Medika TV, 32 la sută din mamele minore au fost născute tot de mame minore; 45 la sută din naşterile în rândul fetelor sub 15 ani din UE sunt din România; mai mult de 8 din 10 mame sau gravide sub 18 ani nu mai merg la şcoală.
