Peste 1.600 de medici de familie din toate judeţele au fost pregătiţi în 2010-2012 prin proiectul ‘Calitate în sănătate prin instruirea medicilor de familie’.
Proiectul, cofinanţat din Fondul Social European, prin POSDRU şi bugetul de stat, a asigurat organizarea a 81 de sesiuni de cursuri cu teme privind vulnerabilitatea în practica medicală de familie, consimţământul informat, confidenţialitatea datelor medicale, accesul pacientului la informaţiile medicale personale, discriminarea pacienţilor, accesul media la pacient, limitarea medicilor la propria specialitate, drepturile pacientului la a doua opinie, cât şi teme de interes general pentru medici.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Vasile Astărăstoae, a subliniat că proiectul vine să completeze prevederile din legea sănătăţii privind asigurarea de malpraxis.
Referindu-se la aceste prevederi, preşedintele CMR a evidenţiat că aduce schimbări importante, şi anume ca medicul să nu mai gestioneze direct cazurile de malpraxis, acestea fiind preluate de asigurator. Au fost stabilite o serie de termene şi posibilitatea rezolvării pe cale amiabilă a problemelor apărute.
Proiectul îi pregăteşte pe medici pentru a identifica din vreme riscurile la care se expun.
”Sunt stabilite etape, proceduri pentru a putea identifica în cazul unei anchete momentul prejudiciului”, a explicat prof. dr. Astărăstoae.
El a adăugat că se vor clarifica şi responsabilităţile medicilor CMR şi MS.
‘În România unde se promovează o cultură conflictuală actul medical este perturbat. Problemele medicale trebuie să se bazeze pe încredere. Raţiunea proiectului a fost de a reclădi încrederea care se face prin profesionalism şi trebuie să plece de la medic la pacient’, a punctat preşedintele CMR.
Proiectul, derulat în parteneriat cu CMR şi Universitatea de Medicină ‘Gr.T. Popa’ din Iaşi şi Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare, va asigura şi în viitor accesul medicilor de familie la informaţii, consultanţă şi suport tehnic pe tema prevenirii şi gestionării malpraxisului medical.
”Proiectul are în vedere şi pregătirea asistenţilor medicali şi în viitor şi alte specialităţi medicale, precum chirurgia’, a arătat prof. dr. Astărăstoae.
Potrivit acestuia, în cei zece ani în care personalul medical s-a asigurat pentru apariţia posibilelor cazuri de malpraxis, au existat doar cinci despăgubiri şi acestea au vizat numai daune materiale.
Ministrul Sănătăţii, dr. Vasile Cepoi, a apreciat proiectul, spunând că este necesar ca medicii să ştie ce riscuri pot apărea în activitatea lor.
Referindu-se la proiectul nou al legii sănătăţii, ministrul a subliniat că acesta reglementează activitatea de malpraxis, fiind stabilite obligaţiile şi se aduce în discuţie etapa rezolvării problemelor pe cale amiabilă.
Proiectul finalizat a urmărit şi alinierea practicii medicale la standardele calitative impuse de respectarea legislaţiei, a drepturilor pacienţilor şi a tuturor aspectelor etice aplicate profesiei.
Ministrul Sănătăţii a evidenţiat că societăţile de asigurări vor trebui să respecte prevederile de asigurare de malpraxis din proiectul legii sănătăţii.
‘Conform propunerilor noului proiect de lege, asiguratorul va prelua diferendul dintre pacient şi unitatea medicală. De asemenea, tot asiguratorul va fi obligat să acorde sume şi pentru despăgubirile morale, nu numai pentru cele materiale, aşa cum este situaţia în prezent. A mai stabilit şi o serie de termene clare în care pacientul va fi despăgubit’, a subliniat Vasile Cepoi.
Viitoarea lege a sănătăţii propune reglementări noi la capitolul malpraxis care prevăd reducerea timpului în care pacientul poate fi despăgubit într-o eroare medicală.
