Cancerele din sfera digestivă încep să fie întâlnite la persoane din ce în ce mai tinere! Este semnalul de alarmă tras de chirurgului oncolog Victor Ștefănescu, din cadrul MedLife Medical Park, îngrijorat de numărul tot mai mare de oameni aflați la început de drum în viață, diagnosticați cu o boală cruntă. În creștere vizibilă sunt cazurile de cancer colorectal, cele de cancer gastric – care în țările occidentale sunt în scădere în rândul populației generale, dar și bolile autoimune, care se asociază frecvent cu tumorile.
Alimentația nesănătoasă, sedentarismul, stresul, dar și amânarea vizitelor la medic sunt elementele care fac diferența dintre viață și moarte. „Problema cu pacienții tineri este că ei sunt foarte integrați din punct de vedere social și nu merg la doctor decât foarte târziu. Se gândesc că n-au ce să aibă, mai iau o pastilă și ajung după ceva timp să afle că au o tumoră cu metastaze. Una este să te duci la o colonoscopie, găsești un polip, l-ai rezecat și stai liniștit și alta este să descoperi un cancer de colon cu metastaze. Când trebuie să-i comunici unui pacient de vârstă tânără că are un cancer… impactul emoțional este mult mai mare. Unii nici nu cred că li se întâmplă așa ceva, psihologic este greu de suportat”.
Pe lângă greutatea veștii și lupta cu boala, pacienții oncologici din România mai au un hop de trecut, spune medicul: „În România se face foarte puțină medicină integrată, nu există niște centre specializate decât pe hârtie. Pentru a asigura un tratament eficient trebuie creată o comisie oncologică eficientă, compusă din profesioniști de valoare, iar diversele tratamente trebuie efectuate în cadrul aceleiași instituții. Iar când începem să despicăm firul în patru și ajungem la a împărți un tip de cancer în mai multe subtipuri cu profiluri moleculare diferite, vedem că multe tratamente nici măcar nu sunt aprobate”, spune cu regret medicul.
Chirurgia minim-invazivă și recuperarea îmbunătățită postoperatorie– aplecare către nevoile pacientului
Există însă și vești bune, de exemplu în ceea ce privește chirurgia, acea piesă importantă din marele puzzle numit tratament oncologic de care se ocupă dr. Ștefănescu. Este vorba despre intervențiile minim-invazive – chirurgia „elegantă”, cum îi place să o numească, mult mai bine aplicată pe nevoile pacientului. „Chirurgia oncologică nu trebuie să-ți lase impresia că «a trecut trenul peste tine», iar confortul tău și felul în care vezi viața să fie complet distruse. Pacientul nu trebuie chinuit, iar în chirurgie sunt multe lucruri care pot crea suferință. Recuperare rapidă înseamnă să scoți sonda naso-gastrică încă din sală, să scoți sonda urinară cât mai repede, să folosești tuburile de dren cât mai rar spre deloc, să încurajezi pacientul să se mobilizeze și să înceapă să mănânce cât mai repede post-operator – sunt lucruri care cresc confortul pacientului și îmbunătățesc rezultatele chirurgului.”
Chirurgia minim-invazivă contribuie din plin la o recuperare rapidă postoperatorie și poate fi efectuată prin abord fie laparoscopic, fie robotic. Iar în ambele cazuri, punctează medicul, chirurgul este cel care efectuează intervenția, ci nu mașina. „Robotul este, de fapt, un instrument. Am făcut rezecții hepatice laparoscopic, dar văzând cu câtă ușurință și precizie pot fi realizate ele robotic am realizat că riscul meu de a greși este mai mic, stresul este mai mic și, în consecință, operația ar trebui să aibă rezultate mai bune. Acum sunt dovedite științific avantajele pe care le aduce chirurgia robotică în anumite patologii – mai ales în cancerul de rect, de exemplu, unde lucrăm într-un spațiu limitat. Iar robotul îți permite să faci niște mișcări de finețe chiar și în spatii restrânse, asigurând o vizualizare foarte bună a structurilor anatomice. Deci da, cred că această invenție va deveni din ce în ce mai utilizată dacă vorbim despre chirurgie hepatică, pancreatică, gastrică”, explică medicul.
În plus, tot spre binele pacientului, dr. Ștefănescu aplică în activitatea sa protocolul ERAS – Enhanced Recovery After Surgery. Acesta presupune pregătirea pacienților înainte de operație atât psihic, cât și fizic: „Să fie în formă, capabil să facă efort fizic, să fie bine nutrit, să nu fie anemic – sunt aspecte foarte importante. Și la fel post-operator, unde înainte pacienții aveau sondă naso-gastrică, 3 tuburi de dren, sondă urinară o săptămână, nu mâncau nu știu câte zile – lucruri care nu făceau altceva decât să ducă la complicații, diminuând rezultatele muncii din sala de operații.”
Când înveți de la cei mai buni
Multe dintre ideile inovatoare pe care dr. Ștefănescu le pune în practică în România sunt preluate din Franța, unde medicul a petrecut un an de zile în timpul rezidențiatului și unde se întoarce periodic, pentru diferite cursuri: „Mi s-a schimbat radical modul de a vedea lucrurile și mi s-au deschis noi orizonturi – nu eram noi, medicii din România, nici cei mai deștepți și nici nu le știam cel mai bine pe toate. În plus, acolo se pune altfel problema din punct de vedere al rigurozității și dăruirii cu care oamenii fac medicină. E drept că lucrurile s-au schimbat destul de mult în ultimii ani, dar să nu uităm că acest lucru este valabil pentru toată lumea. Nu poți reproduce de azi pe mâine ce se întâmplă într-un sistem care are o tradiție veche, nu avem aceeași bază și ar trebui schimbate multe lucruri – începând de la cursurile din facultate și până la organizarea spitalelor.”
Dr. Ștefănescu nu a ales Medicina nici pentru statut și nici ca pe o sursă de venit, ci mai degrabă ca pe „o cale de a scăpa de «cariera» ce i se prefigura ca proaspăt absolvent de liceu militar” – spune el glumind. Cel care i-a deschis ochii și l-a orientat a fost profesorul de fizică din generală. „M-a întrebat de ce nu dau la Medicină și am zis: chiar, de ce nu dau la Medicină?! Bună întrebare!”. A ales chirurgia oncologică pentru că i-a plăcut dintotdeauna să rezolve probleme și pentru că este o persoană foarte activă. De altfel, sportul este și cel care îl ajută să depășească perioadele dificile. „Un medic bun este acela care face cu pasiune asta și în fiecare zi lasă la spital o părticică din sufletul lui – rămâne acolo, nu o mai ia acasă. Și adevărata lui mulțumire este aceea când vede că rezultatele eforturilor lui sunt pe măsură, când pacienții sunt bine.”
Este genul de doctor care preferă să nu intre în sală dacă vede că omul din fața lui nu este hotărât, nu a înțeles sau nu este de acord cu tratamentul propus: „În chirurgia oncologică trebuie să se creeze o relație de încredere medic-pacient și este foarte important să fii sincer. Să-l faci pe om să înțeleagă ce suferință are, care sunt posibilele căi de urmat, la ce complicații se poate aștepta, dar și ce rezultate sunt posibile. Și dacă nu există încrederea care să facă omul să meargă mai departe, preferabil e să nu se meargă. Sunt pacienți care vin la tine să le spui ceea ce vor ei să audă, dar eu nu pot să le prezint decât ceea ce am învățat și știu că trebuie făcut pentru binele lor. ”
Mai este Medicina un drum de urmat?
Fiica doctorului Ștefănescu este la vârsta la care își alege drumul în viață. Iar decizia nu este una ușoară, spune medicul, având în vedere viteza cu care evoluează societatea și apariția inteligenței artificiale, care revoluționează și Medicina, printre alte domenii: „Devine un pic imprevizibil, s-ar putea ca alegerea care pare bună azi să nu mai fie valabilă peste 10 ani. Deși pare utopic, m-aș bucura ca peste 10 ani să nu mai existe cancer și să trebuiască să fac altceva, să nu mai fie nevoie de chirurgie oncologică. În același timp, mă întristează că acum nu mai vrea nimeni rezidențiat de chirurgie, spre deosebire de cum era pe vremea mea, când era bătaie pe un loc de chirurgie.”
Și cum până departe mai e mult, revenim în ziua de astăzi, în care trebuie să (re)începem să avem grijă de noi. Iar simpla informație că vârsta la care se începe screeningul pentru cancerul colo-rectal a scăzut de la 50 la 45 de ani ar trebui să ne dea de gândit. Singura veste bună, dacă poate fi numită așa, este că abordarea medicală a cancerului este acum personalizată și nu se mai aplică protocoalele atât de mult ca înainte. Ceea ce poate duce la salvarea mai multor vieți.
***
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
