Atunci când întrebi un medic despre satisfacțiile profesionale, răspunsul este, fără echivoc, salvarea de vieți omenești. Însă chirurgul ORL Marius Chițac, de la Hyperclinica MedLife Medical Park mai are un motiv de mândrie: românii stabiliți peste hotare, care aleg să vină în țară atunci când au nevoie de servicii medicale. Iar asta i se pare cu atât mai important cu cât, la rândul lor, mulți medici români aleg să-și practice meseria în alte țări:
„În ultimii 10-15 ani, românii care trăiesc în străinătate vin să-și rezolve problemele medicale în România și foarte mulți spun că, oricât de bine ar fi dincolo, pentru medicină vin aici, pentru că au încredere în noi. Și pentru noi este o mare bucurie, mai ales că mentalitatea generală ar spune că medicina se face mai bine în afară. Dar iată că totuși, pentru a-și rezolva problemele repede și bine, tot pe noi ne aleg”, spune cu mândrie medicul.
Este unul dintre cele mai puternice apeluri la speranță și încredere pe care comunitatea medicală românească îl transmite societății: și anume cel că medicina românească are încă un cuvânt greu de spus pe plan internațional, cu atât mai mult cu cât oferta s-a diversificat considerabil, iar accesul la servicii de calitate a devenit mult mai facil.
Chirurg nu ieși din școală, ci devii după ani de experiență
Deși în liceu s-a orientat mai degrabă către inginerie, dr. Marius Chițac a realizat că nu și-ar dori neapărat o meserie monotonă. Cu tatăl medic și mama farmacistă, nu i-a fost greu să se reorienteze, renunțând la inginerie în favoarea medicinei. Pe care admite că a înțeles-o cu adevărat abia atunci când a intrat în contact direct cu pacienții, în timpul rezidențiatului:
„Odată ce ajungi să practici o meserie care îți place – și acesta este un sfat foarte important pentru cei tineri, să facă ce le place și nu să se chinuie cu ceva cu care nu sunt confortabili – ajungi să dai totul pentru aceasta. M-a prins din toate punctele de vedere, atât sentimental, cât și profesional, m-am transformat din student în doctor”, își amintește el cu nostalgie.
Alegerea specialității însă a fost pură întâmplare, spune el: s-au scos la concurs posturi pe chirurgie ORL, i s-a părut fascinant domeniul și… uite așa s-au împlinit trei decenii de când dr. Chițac abordează unele dintre cele mai dificile cazuri din domeniu. L-au ajutat mult și anii petrecuți la Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională O.R.L. „Prof. Dr. Dorin Hociotă”, unde l-a și cunoscut pe faimosul profesor care a pus bazele instituției. Iar anii petrecuți în sălile de operație l-au făcut să realizeze un lucru foarte important:
„Pentru chirurgii tineri este o problemă dacă, după ce termină rezidențiatul, nu pot lucra într-un spital care să le ofere posibilitatea de a evolua. Pentru că la început este foarte important să ai pe cineva deasupra ta care să te depaneze în situațiile dificile. Meseria nu se învață în rezidențiat, ci brusc, după ce devii specialist, când ai responsabilitatea medicală și medico-legală a cazurilor. Iar pentru chirurgi ar fi ideal ca, după ce termină rezidențiatul, să lucreze într-un spital în care să existe doctori cu experiență, care pot ajuta la cazurile în care sunt depășiți. Durează mulți ani până când te formezi drept chirurg, până când ai siguranța că poți să faci lucrurile bine de unul singur. Iar până atunci, echipa și mentorul contează foarte mult”, crede cu tărie specialistul.
Viața bate filmul
Când „crești” pe o secție de chirurgie oncologică, îți dai seama că nici în cele mai negre coșmaruri nu ți-ai putea imagina ce urmează să întâlnești acolo. Inevitabil, sentimentele sunt pe măsură:
„Eșecurile, greșelile rămân o piatră grea pe care fiecare chirurg o cară, dar din care am învățat foarte mult. Iar cazurile interesante sunt prezentate în conferințe, întâlniri și sunt discutate apoi anecdotic cu colegii. Pentru că ceea ce întâlnești într-un spital, mai ales de chirurgie, depășește ceea ce vezi în filme. Niciun film nu poate cuprinde nici a 10-a parte din ceea ce vezi într-un mare spital de urgență”, mărturisește dr. Chițac.
Așadar, pe lângă lupta de zi cu zi cu moartea, medicii mai au de dus încă o bătălie – pe cea cu ei înșiși: să o iei de la capăt zi de zi știind ce urmează să înfrunți poate doborî și cele mai puternice caractere.
„Mi-am pus în cap că trebuie să trec peste momentele grele, pentru că a doua zi trebuie să mă duc înapoi, la următorii pacienți. Dar noi, spre deosebire de mulți alții, nu putem să închidem ușa odată ce am plecat de la spital, nu ai închis un dosar și-l reiei a doua zi – gândul îți rămâne la pacienți, te frământă. De foarte multe ori chiar sunt chemat de acasă. Am trecut prin mii de gărzi, ani întregi dacă ar fi să le pun cap la cap. Dar te obișnuiești și cu stilul acesta de viață, cu gândurile cvasi-permanente – este o meserie vocațională până la urmă, dar care îți oferă niște satisfacții pe care nu le găsești în altă parte.”
Iar provocările nu întârzie să apară – fie că vorbim despre cazuri de cancer la pacienți tineri sau afecțiuni din ce în ce mai des întâlnite, greu de tratat și ale căror cauză se lasă greu descoperită:
„Am observat că după pandemia de COVID-19 au apărut mai multe cazuri de alergie: rinite, sinuzite care se complică și necesită tratamente mai ample decât până acum; noi alergeni, cum ar fi ambrozia, apărută în ultimii ani – deci foarte mulți alergici în ultima perioadă, atât copii cât și adulți și încă nu știm de ce, pentru că este o chestiune încă nouă. Este probabil o problemă de mediu, de alimentație, consum de medicamente în exces, în special antibiotice – aici colegii alergologi pot spune mai multe. Dar cazurile clar s-au înmulțit”, avertizează specialistul.
Este empatia calitatea definitorie a unui medic bun?
Un medic bun se apleacă asupra cazului și își dă toată silința să-l rezolve, spune dr. Chițac. Deși este genul de medic care își programează pacienții la control atunci când pot ei și nu când poate el, chirurgul este de părere că, deși importantă, empatia ar cântări mai puțin decât pregătirea profesională în ecuația rezolvării cu succes a unui caz:
„În cazul meu, fiind o persoană mai empatică, a contat foarte mult acest aspect în relația cu pacienții. Și am avut, într-adevăr, cazuri la care am fost mișcat, îndurerat chiar, dar nu cred că este neapărat o condiție pentru a-ți putea practica meseria. Este vorba mai degrabă și de ceea ce-și dorește pacientul în relație cu doctorul – unii dintre ei mi-au spus că foarte mult a contat faptul că am fost comunicativ, am explicat în detaliu etc. Deci, este important să discuți cu pacientul, să-i urmărești evoluția, să ți se poată adresa ușor atunci când are nevoie, însă cunosc și foarte mulți doctori care au aparent o răceală față de cazuri, dar care sunt extraordinar de eficienți în ceea ce privește patologia pacientului”, povestește medicul.
Medicina este efervescență, concluzionează dr. Chițac, căruia faptul că, în fiecare clipă, are ceva de făcut îi umple sufletul. Și asta își dorește și pentru fiul său, care tocmai se pregătește de rezidențiat. Indiferent că va alege să rămână sau nu în România – pentru că lumea e în continuă mișcare și așa ar trebui să rămână, conchide el.
***
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.