Medicii specializați în medicină fetală sunt cei care au în grijă cei mai mici pacienți din lume, pe cei nenăscuti, feții din burtica mamei. Ei sunt cei care pot depista precoce, ideal la o vârstă de sarcină cât mai mică (12 – 20 săptămâni), acele sarcini care au un risc crescut de a prezenta unele probleme (complicații specifice sarcinii, anomalii congenitale, anomalii genetice etc.) și fac acest lucru prin consultații de screening materno-fetal. Ulterior, la nevoie, efectuează o serie de intervenții diagnostice și terapeutice. „Medicina fetală se identifică cel mai frecvent cu o ecografie obstetricală (ceva mai extinsă și mai detaliată), dar este mai mult decât atât. Ideea de medicină fetală este de a consulta copilul în burta mamei și nu ai altfel cum să o faci de rutină decât ecografic. Dar viitoarele mame trebuie să înțeleagă că nu orice ginecolog care pune sonda pe burticile femeilor gravide și face o ecografie vede automat și anomaliile”, a precizat dr. Marius Bogdan Mureșan, medic primar obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare in medicina materno-fetala, coordonatorul Centrului de Excelență în Medicină Materno-Fetală MedLife Timișoara – Clinicile Medici’s.
Ecografia fetală este o investigație sigură pentru făt
Utilizată de peste 5 decenii în medicină, ecografia fetală poate fi efectuată încă din primele săptămâni de sarcină, nefiind nici invazivă, nici periculoasă pentru bebelușul din burtica mamei. Investigația se realizează prin intermediul ultrasunetelor, iar imaginile pe care le oferă despre făt pot ajuta medicii să depisteze anomali structurale ale fătului și ulterior permite diagnosticul unor boli care împiedică dezvoltarea normală a acestuia (sindrom Down, malformatii congenitale etc).
Toate femeile gravide au recomandarea de a efectua trei consultații de screening (implică cunoscutele ecografii de morfologie fetala): de prim trimestru (la 12 săptămâni), de screening al anomaliilor fetale (la 20-22 săptămâni) și screeningul stării de bine a fătului. Din toate sarcinile, 15-20% au un risc crescut pentru anumite situații patologice (anormale) care necesită o intervenție/ terapie specifică. Prin screening, practic, se „cern” gravidele, delimitând un grup de gravide cu risc crescut pentru problema pe care ne-am propus să o depistam (de exemplu, sindromul Down), grup în care se găsesc majoritatea celor care vor avea realmente problema (de exemplu, făt cu sindrom Down). Astfel, procedura diagnostică/ terapeutică nu este aplicată tuturor gravidelor, ci doar celor care au un risc crescut (optim cam 5% din totalul gravidelor).
„97% dintre copiii care se nasc la termen sunt sănătoși (adică nu prezinta anomalii congenitale). Doar 3% sunt cu anomalii structurale majore. Ecografia obstetricală presupune niște criterii de calitate. Una este să faci o ecografie, să vezi că este viu copilul, să măsori și să estimezi o greutate (evident, și acestea trebuie făcute corect și cu simț de răspundere) și alta este să scanezi copilul din cap până în picioare și să evaluezi cât mai în detaliu structurile anatomice, să știi ce cauți, iar dacă fătul nu este bine, să poți concilia pacienta cu privire la o anomalie și, cel mai important, cu privire la prognosticul pentru viitorul copilului”, a explicat dr. Marius Bogdan Mureșan, care, împreună cu echipa pe care a format-o, a văzut de-a lungul anilor peste 20.000 de gravide, multe revenind și la a doua, a treia sarcină.
„Uitându-ne la datele noastre, avem mai mult de 20.000 de paciente în evidențe, majoritatea anomaliilor fiind depistate prin intermediul celor trei consultații. Există niște ferestre de oportunitate în funcție de vârsta sarcinii, la primul trimestru, respectiv la 12 săptămâni, în cel de-al doilea trimestru – la 22 săptămâni și în cel de-al treilea trimestru – la 32-34 săptămâni”, a subliniat medicul Marius Bogdan Mureșan, care este de părere că examinarea ecografică a femeii gravide trebuie să fie de calitate, motiv pentru care echipa Centrului de Excelență în Medicină Materno-Fetală MedLife Timișoara – clinicile Medici’s are certificarea și auditarea Fundației de Medicină Fetală (FMF) pentru efectuarea testelor de screening, diagnostic prenatal, monitorizare fetală, depistarea anomaliilor fetale și a sarcinii cu risc crescut.
Anomalii pe care le pot descoperi medicii buni la ecografiile morfo-fetale
Ecografiile morfo-fetale ori consultațiile antenatale sau de screening, așa cum sunt denumite de specialiști, făcute de către gravide la anumite vârste de sarcină, respectiv la 12, 22, 32 de săptămâni, pot ajuta medicii să depisteze sarcinile cu posibile probleme. De exemplu, morfologia fetală de trimestrul 1 calculează riscul de sindrom Down, sindrom Edwards și sindrom Patau la bebeluș, în timp ce ecografia morfofetală din trimestrul 2 este extrem de importantă pentru identificarea unor posibile anomalii fetale, cu sau fără alte cauze genetice. Efectuate sistematic și corect, aceste examinări ecografice pot ajuta la diagnosticarea celor mai multe boli genetice, unele chiar foarte rare. Identificarea unei anomalii poate sugera o anumită cauză genetică, astfel, în aceste cazuri este indicată o procedură diagnostică (biopsie de vilozități, amniocenteza sau cordocenteza), urmată de analizarea probei recoltate în laboratorul de genetică. Diagnosticul prenatal astfel stabilit permite o întrerupere medicală precoce a sarcinii, mai puțin traumatizantă din punct de vedere psihologic, in cazul depistării unor sindroame genetice cu prognostic prost, obligatoriu după consilierea genetică onesta a cuplului. De asemenea, scade complicațiile posibile asociate cu continuarea sarcinii și a travaliului, previne o cezariană inutilă pentru un făt cu anomalii letale diagnosticate prea târziu pentru întreruperea medicală a sarcinii și permite planificarea nașterii la momentul optim, într-un mediu bine echipat.
Importantă este și ecografia morfo-fetală din trimestrul trei, în condițiile în care aproape un sfert (24,8%) dintre anomaliile fetale sunt diagnosticate în trimestrul al treilea de sarcină. Principalele organe afectate de astfel de anomalii, care se manifestă târziu, sunt creierul, inima și rinichii: „Creierul copilului se dezvoltă pe parcursul tuturor etapelor sarcinii și continuă chiar și după naștere; din păcate, unele condiții grave pot avea manifestări târzii, astfel încât să nu fie detectate la scanările anterioare, din trimestrul doi de sarcină; anomaliile cu manifestare tardivă pot afecta, de asemenea, inima; printre acestea se numără boli ale valvelor cardiace, tumori și anomalii ale ritmului cardiac.”
Fetoscopia, o procedură salvatoare în Sindromul transfuzor-transfuzat
Fetoscopia este o procedură în care un instrument mic (fetoscop) este introdus în uter pentru a vedea fătul și placenta. Chirurgia fetoscopică cu laser oferă cea mai bună șansă de vindecare a sindromului transfuzor-transfuzat de la gemenii monocoriali (TTTS) sau a secvenței de policitemie-anemiei tot la gemeni monocoriali (TAPS), într-o singură procedură de tratament, potrivit Centrului Johns Hopkins pentru Terapie Fetală din SUA, care are o mare experiență în chirurgia fetoscopică cu laser.
Și gravidele din România, care se confruntă cu probleme fetale complexe, pot beneficia de astfel de tehnici avansate. În Centrul de Excelență în Medicină Materno-Fetală de la Timișoara s-au efectuat anul acesta fetoscopii. „Am avut trei intervenții cu laser până acum, două cu fetoscopul pentru sarcini monocoriale, care prezentau complicațiile specifice, și una pentru reducție într-o sarcină monocorială. Cu fetoscopul nu intri în cavitatea abdominală, ci în cavitatea uterină, indicațiile fiind în sarcinile monocoriale, în sindromul transfuzor-transfuzat”, a explicat medicul.
Gemenii monozigotici (identici) reprezintă 20% din sarcinile gemelare obținute spontan și aproape 5% sunt rezultatul tehnicilor de reproducere umană asistată, 60-70% dintre aceștia sunt monocorionici (au o singură placentă). Sindromul transfuzor-transfuzat (sindromul de transfuzie de la gemeni) este o complicație care apare exclusiv la sarcinile monocoriale, fiind rezultatul unei transfuzii sangvine intrauterine dezechilibrate de la un făt („donor”) la celălalt făt („receptor”) prin intermediul unor anastomoze vasculare placentare.
„În acest sindrom intri cu fetoscopul în cavitatea uterină, ca să vezi și să coagulezi conexiunile vasculare care se văd pe fața fetală a placentei, rezolvi problema și aceasta este soluția salvatoare”, adaugă dr. Mureșan.
Medicina fetală este știință
Dr. Marius Bogdan Mureșan recunoaște cu plăcere că medicina fetală este o specialitate medicală cu care a crescut împreună. „Eu am început să fac rezidențiatul în 1996, iar atunci eram limitat și ca informație și ca dotări. În clinica în care mi-am făcut specialitatea era un singur ecograf. Am avut noroc ca omul care lucra pe ecograful respectiv să fie șeful meu. Și eu stăteam mai mult la ecograf decât în altă parte și monitorizam sarcini. Când am intrat în Comunitatea Europeană am început să merg în străinătate la cursuri, la stagii și m-a atras medicina fetală pentru că mi-am dat seama că ce făceam până atunci nu era știință. Monitorizam sarcina ca să nască femeia și să mă bucur că s-a născut un copil sănătos. Dacă era nesănătos, ghinion. Dar am aflat că puteam să știu dinainte”, a mărturisit medicul, care s-a specializat în străinătate și apoi a revenit în România, unde a pus în aplicare tot ce a învățat.
„M-a atras, efectiv, meseria aceasta și specialitatea de medicină fetală. Mi-a plăcut și mi-am dat seama că pot să o fac. Eu am făcut prima transfuzie intrauterină din România la un făt cu anemie severă în context de izo-imunizare Rh maternă, acum 14 ani, care a fost publicată într-o revistă de specialitate. Medicina pe care o practici este știință doar în contextul în care ai o bază de date, te poți audita, te interesează să te autocorectezi și să ajungi la performanță. Am avut și cazuri de copii cu probleme pe care nu le-am văzut înainte, adică eșecuri. Dar am început să sap, să mă informez, să mă educ, să văd cum se poate face mai mult, să greșesc cât mai puțin. Am participat la cursuri și conferințe cu cel care a inventat medicina fetală (Prof. Kypros Nicolaides) chiar de mai multe ori pe an in ultimii 17 ani, evoluția cunoașterii în acest domeniu fiind spectaculoasă, iar astfel pot spune că în momentul de față se pot depista foarte multe dintre probleme ce complică sarcina și fătul, dar și că rămân mute teme de cercetat si dezbătut”, a spus ginecologul timișorean.
Dr. Marius Bogdan Mureșan a avut de-a lungul carierei multe cazuri dificile, dar i-a rămas în minte cazul unui făt căruia i-a făcut transfuzie intrauterina de șapte ori ca să-l poată duce de la 20 de săptămâni până la 37 de săptămâni și să se nască în siguranță. Și s-a născut și a supraviețuit. „Avem spre 20 de cazuri, zeci de proceduri făcute. Avem și eșecuri, dar sunt puține, avem însă multe, multe realizări și ne bucurăm de ele”, a concluzionat medicul.
Mesajul specialistului român pentru gravide este că „tot ce este recomandat în lume în medicină fetală avem posibilitatea să facem și în România”. Dacă sunt probleme cu sarcina, cu fătul, femeile însărcinate nu trebuie să dispere, ci să profite de șansa de a avea medici specializați în medicină fetală și bine pregătiți să repare lucrurile acolo unde se poate.
Surse:
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/twintotwin-transfusion-syndrome-ttts
**
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
