#MediciBuni – Dr. Mădălina Baciu, MedLife: „Pacienții care fac otite repetate ar trebui să nu mai folosească bețișoare port-coton, să evite sfaturile de pe internet și să își găsească timp pentru un consult ORL”

Otita acută este o infecție a urechii care poate apărea la orice vârstă, dar este cel mai frecvent întâlnită între 6 și 24 de luni. Otita poate afecta conductul auditiv extern și atunci vorbim despre otită externă sau timpanul și căsuța timpanului, iar în acest caz se numește otită medie. Aproximativ 80% dintre toți copiii vor experimenta un caz de otită în timpul vieții. „Chiar dacă această patologie este mai des întâlnită la copii, otitele externe sunt destul de frecvente și la adulți, mai ales în sezonul estival, pe fondul practicării sporturilor acvatice”, a precizat dr. Mădălina Baciu, medic primar ORL în cadrul Hyperclinicii MedLife Constanța.

În diagnosticarea otitei externe și a celei medii este nevoie de un consult la medicul specialist ORL care, pe baza anamnezei, examenului clinic ORL, a investigațiilor de laborator și a unui examenul audiometric – solicitat în cazul otitei medii, poate stabili despre ce otită este vorba și din ce cauză. „Otita externă afectează pavilionul auricular și conductul auditiv extern. Aceasta apare mai frecvent vara, atât la adulți, cât și la copii, fiind întâlnită în mod egal la ambele sexe,” atrage atenția dr. Mădălina Baciu.

Dacă ne referim la etiologia otitelor externe, atunci cauzele principale sunt infecțiile bacteriene cu germeni precum Stafilococul auriu și epidermidis, Streptococul, Pseudomonas aeruginosa și infecțiile fungice cu Candida și Aspergillus. Dacă ne gândim însă la factorii favorizanți care duc la apariția otitelor externe, atunci trebuie amintit climatul cald și umed, caracteristic perioadei estivale, umiditatea de la nivelul conductului auditiv extern, care induce modificarea florei saprofite și implicit proliferarea bacteriilor patogene, purtarea protezelor auriculare sau a altor dispozitive intra-auriculare, traumatismele locale produse de bețișoarele port-coton, curățarea excesivă a cerumenului, care are un rol protector datorită activității sale bactericide și mai rar stările de imunosupresie, dermatitele sau tratamentele empirice”, a declarat dr. Mădălina Baciu.

Dintre toți pacienții pe care i-a consultat medicul ORL-ist în luna iulie, luna de vârf a sezonului cald, aproximativ 20% au fost diagnosticați cu otită externă. „În sezonul rece incidența cazurilor scade până la aproximativ 5%”, a subliniat medicul.  „Otita externă într-un singur cuvânt înseamnă durere.” Durerea de urechi, denumită de către medici otalgie, este prezentă în otite și poate avea intensitate medie până la severă. În general, durează 1-2 zile și este accentuată de mișcările de masticație și de tracționarea pavilionului auricular.

Dacă ar fi să caracterizez otita externă printr-un singur cuvânt, aș spune durere, deoarece tablou clinic este dominat de o durere intensă, care persistă chiar și după administrarea de analgezice”, a spus dr. Mădălina Baciu, impresionată de o elevă care suferea de otită și a venit la medic cu gândul să scape cu orice preț de durerea care o deranja teribil. „M-a emoționat cazul unei adolescente care urma să susțină peste câteva zile Examenul de Evaluare Națională. Avea otită externă bilaterală și tratamentele pe care le urmase înainte de a ajunge la mine nu reușiseră să-i amelioreze simptomatologia. Mi-a promis ca va urma orice tratament îi voi recomanda, doar să nu o mai doară atât de tare ca să poată să-și susțină  examenul. Bazându-mă pe experiența acumulată de-a lungul timpului, dar și pe instinct, am reușit prin tratamentul pe care i l-am recomandat să-i ameliorez disconfortul creat de otită și ea să obțină un loc la liceul dorit”, a povestit medicul ORL-ist.

Otalgia, prezentă în infecțiile urechii

Principalele simptome ale unei infecții a urechii medii includ: durerea de urechi, febră, lipsă de energie, pierdere ușoară a auzului – dacă urechea medie se umple cu lichid. În unele cazuri, se poate dezvolta o gaură în timpan (timpan perforat) și puroiul poate curge din ureche. Durerea de ureche, care este cauzată de acumularea de lichid care întinde timpanul, se rezolvă dacă pacientul ajunge la timp la medic. În cazul copiilor cu otită externă, otalgia care-i deranjează îi face să plângă, să fie agitați, să refuze alimentația, să-și frece capul pe pernă și să-și ducă mâinile spre ureche. „În ceea ce privește pierderea auzului, otitele externe se asociază doar cu o reducere temporară a auzului prin inflamarea pereților conductului care se apropie până la dispariția orificiului auricular. Cu un tratament corect, instituit la timp, riscul de apariție a complicațiilor și de pierdere definitivă a auzului este minim”, a explicat dr. Baciu.

Pruritul auricular, simptom deranjant în otitele micotice

Un alt simptom îl reprezintă pruritul auricular, care apare la debutul otitei externe acute și este determinat de fenomenele inflamatorii locale; dar se manifestă intens și în otitele micotice sau în cele cronice. Cel mai interesant caz de otită externă pe care l-a tratat dr. Baciu a fost al unei paciente de aproximativ 40 de ani, care se plângea de mâncărime (prurit) la nivelul urechilor. Femeia s-a prezentat la cabinet în urma unei recomandări venite din partea unei prietene pe care medicul o tratase cu puțin timp înainte, tot de otită externă.

Pacienta prezenta un prurit intens, iar clinic pavilioanele auriculare și conductele auditive erau congestionate, cu tegumente care se descuamau. Urmase în ultimul an mai multe tratamente cu unguente pe bază de antibiotice și corticosteroizi, care au ameliorat simptomatologia, însă doar atât timp cât le-a folosit. La prima vizită am recoltat proba pentru un examen de secreție otică și am prelevat mostre de tegument descuamat de pe pavilioane. Rezultatul a indicat prezența unei bacterii numita Pseudomonas aeruginosa sau Piocianic, frecvent întâlnită în infecțiile intraspitalicești. A urmat tratament antibiotic conform antibiogramei și, după o săptămână de la terminare, s-a recoltat o noua probă care a scos la iveală prezența unei noi bacterii numită Stafilococ auriu meticilino-rezistent, asociată cu o ciupercă din genul Aspergillus. Ulterior, a fost nevoie de tratament cu antibiotic oral timp de 7 zile pentru infecția bacteriană, concomitent cu tratament local timp de 2 săptămâni pentru infecția fungică. La o nouă recoltare, după mai mult de 7 zile de la terminarea tratamentului, examenul de secreție otică a indicat prezența unei bacterii numită Stafilococus saprophyticus, care face parte din flora normală a pielii”, a povestit dr. Mădălina Baciu.

Durata întregului tratament în cazul acestei femei a fost de aproximativ 4 luni și nu s-a produs recidivă după primul an.  Atât în cazurile complexe, cât și în cele simple, medicul se străduiește să practice o medicină bazată pe dovezi și de aceea apelează la toată gama de investigații la care are acces (analize de laborator, endoscopie, investigații imagistice, audiometrie). „Evit să recurg la antibioterapie doar pentru că pacientul insistă sau în scop profilactic și sunt foarte receptivă la tot ceea ce apare nou în materie de investigații sau tratamente. Introduc în schemele de tratament produse nou apărute și încerc să combin aloterapia cu fitoterapia”, a afirmat dr. Mădălina Baciu.

Pasiune pentru medicină din copilărie

Mădălina Baciu a început de la grădiniță să se gândească la o carieră medicală. „Dorința de a deveni medic datează încă de la grădiniță, când și eu, ca toate fetițele de vârsta mea, recitam cu patos o poezie cu o fetiță care îi spunea mamei – Eu mă duc la grădiniță,/ Să mă fac o doctoriță. Dorința a început să prindă contur când am fost admisă la Liceul Mihai Eminescu din Constanța, profilul chimie-biologie”, a povestit Mădălina Baciu, care în liceu s-a răzgândit de mai multe ori și a cochetat cu alte meserii precum biochimist, profesor sau avocat, dar în final a ales halatul alb.

Lucrurile au luat o nouă turnură după ce am ajuns în spital pentru o intervenție chirurgicală. Sub efectul rahianesteziei, medicul chirurg care mă opera îmi ținea mintea trează cu întrebări de anatomie. Întrebarea domnului doctor – De ce nu vrei să dai la Medicină? Văd că te descurci la anatomie – mi-a răsunat mult timp în minte. La sfârșitul liceului, cu două luni înainte de examenul de admitere, i-am surprins pe toți când le-am spus ca vreau să urmez Facultatea de Medicină. Pronosticul era sumbru în cazul meu, deoarece toți colegii mei se pregăteau de cel puțin 2 ani pentru admiterea la Medicină și, totuși, eu am reușit să învăț în 2 luni cât alții în 2 ani”, a spus dr. Mădălina Baciu, care a ales otorinolaringologia, influențată de dr. Cristina Laza, fost medic primar în cadrul Spitalului de Urgență din Constanța.

Încă din anul VI mergeam în timpul liber în gărzi, ajutam la pansarea pacienților, intram în blocul operator, la început ca simplu observator, iar apoi ca ajutor la intervențiile chirurgicale. Mi-am dat seama că îmi place din ce în ce mai și mult, deși d-na doctor încerca să mă convingă că mult mai frumoasă și curată ar fi oftalmologia. Decizia mea a fost fermă: dacă nu obțin la examenul de rezidențiat punctajul necesar pentru ORL, nu voi accepta altă specialitate și voi încerca în fiecare an până voi reuși. Și am reușit în urma Examenului Național de Rezidențiat din 2004 să obțin un punctaj suficient de bun pentru a-mi alege specialitatea de ORL”, a subliniat medicul Mădălina Baciu.

Hotărâtă să învețe de la cei mai buni medici din domeniu, în perioada 2005-2010, a urmat pregătirea în specialitatea de Otorinolaringologie și Chirurgie Cervico-facială, la Spitalul Clinic Colțea din București. Din 2010 a devenit doctorand cu bursă la U. M. F. Carol Davila, sub îndrumarea Prof. Dr. Cristian Radu Popescu, iar teza de doctorat a susținut-o în noiembrie 2014. Începând cu data de 1 decembrie 2014 s-a întors în Constanța și a început colaborarea cu Hyperclinica MedLife.

Principala provocare a reprezentat-o anul 2014, când m-am întors în Constanța după 9 ani petrecuți în București. Eram obișnuită cu un alt nivel al actului medical, mă bazam pe colaborarea cu colegii din alte specialități și mă implicam în soluționarea cazurilor complicate. M-am trezit într-un mediu nou, fără resursele logistice de care dispuneam în clinicile din capitală, cu colegi noi și a trebuit să mă adaptez. În cei 10 ani, de când colaborez cu Hiperclinica MedLife  lucrurile s-au schimbat și acum pot spune că nu mai există impedimente”, a mărturisit medicul.

Cele mai frecvente greșeli pe care le fac românii cu privire la îngrijirea urechilor

Otitele pot fi prevenite dacă sunt respectate o serie de reguli:

  • evitarea pătrunderii apei în urechi, a soluțiilor concentrate de săpun;
  • evitarea gratajului (zgârierii) prin utilizarea bețișoarelor de ureche, a agrafelor sau a altor obiecte;
  • evitarea introducerii în ureche a dopurilor siliconice sau a căștilor;
  • uscarea conductului auditiv extern cu aer cald;
  • vaccinarea antistafilococică;
  • echilibrarea diabetului zaharat și a imunodeficienței.

Cerumenul, chiar dacă este inestetic și pentru mulți reprezintă un semn al lipsei de igienă, el are rolul de a ne proteja urechile și nu trebuie îndepărtat zilnic. Însă nu sunt puțini cei care fac asta. „Principala metodă folosită de români pentru îndepărtarea cerumenului este bețișorul port-coton sau alte dispozitive improvizate precum agrafe de păr, ace de siguranță, chei etc. De asemenea, românii sunt campioni la utilizarea tratamentelor empirice sau a leacurilor băbești ca de exemplu instilarea de ulei cald sau chiar încins în conductul auditiv, introducerea în conduct de vată îmbibată în alcool sanitar sau chiar de usturoi”, a spus medicul care are trei sfaturi pentru cei care fac otite repetate. „Primul sfat ar fi să nu mai folosească bețișoare port-coton, al doilea să evite sfaturile de pe internet sau leacurile băbești și ultimul, dar și cel mai important, să-și găsească puțin timp și pentru un consult ORL”.

Surse:

**

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.

Categorii: Oameni fericiți, medici buni, Știri
Tags: , , ,
Ți-ar putea plăcea