Peste 5% din populația lumii se confruntă cu pierderea auzului, având deja un anumit grad de hipoacuzie, arată Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care estimează că până în 2050, cel puțin o persoană din zece va avea pierderi de auz invalidante. „Acest procent tinde să crească. Până în 2050 se preconizează a ajunge până la 8%. Creșterea nivelului de trai la nivelul Uniunii Europene și a speranței de viață a populației vor duce implicit și la creșterea numărului de persoane care vor suferi de hipoacuzie”, a precizat dr. Adrian Ilian, medic specialist ORL la Hyperclinica MedLife Târgu-Mureș.
Prevalența hipoacuziei crește odată cu vârsta, peste 25% dintre persoanele cu vârste de peste 60 de ani sunt afectate de hipoacuzie invalidantă. Asta nu înseamnă că tinerii nu sunt expuși acestui risc. Dimpotrivă, conform datelor OMS, peste 1 miliard de adulți tineri sunt expuși riscului de pierdere permanentă a auzului. „În România încă nu avem date statistice clare, însă studii europene arată că aproximativ 1 din 4 adulți suferă de hipoacuzie”, a declarat dr. Adrian Ilian, medic specialist ORL.
Scăderea auzului, unul dintre cele mai frecvente motive de consult ORL
Hipoacuzia sau, pe înțelesul tuturor, scăderea auzului poate avea mai multe cauze. Hipoacuzia congenitală este descoperită la naștere, în cadrul screeningului auditiv neonatal; aceasta este cauzată de malformații genetice, anumite infecții perinatale sau complicații la naștere. Hipoacuzia dobândită, pe de altă parte, are o multitudine de cauze, printre cele mai frecvente sunt:
– Infecțiile, întâlnite predominant la populația pediatrică;
– Medicamente ototoxice;
– Blocarea fizică a conductului auditiv – corpi străini auriculari, dopurile de cerumen;
– Boli cronice sau autoimune, tumori intracraniene, traumatisme craniene – afectează în mare parte populația adultă;
– Expunerea profesională la zgomot;
– Presbiacuzia – scăderea auzului cauzată de înaintarea în vârstă.
„Hipoacuzia reprezintă unul dintre cele mai frecvente motive care duc la prezentarea la un consult ORL. Fiind o patologie cu evoluție lentă, hipoacuzia este, de cele mai multe ori, trecută cu vederea sau ignorată, până în momentul în care boala este avansată”, a atras atenția dr. Adrian Ilian.
Meserii care presupun expunerea la zgomot
Hipoacuzia prin expunere profesională la zgomot are o incidență din ce în ce mai mare, pe fondul industrializării marilor economii ale lumii. Cele mai vizate domenii sunt: industria prelucrătoare, construcții, transporturi (șoferi de camion, piloți, mecanici de locomotivă), domeniul militar/ ordine publică (expunere repetitivă la focuri de armă, explozii), agricultură (ex. șoferii de utilaje agricole), domeniul muzical (organizatori de evenimente, muzicieni).
„O expunere îndelungată la locul de muncă (luni, ani) la zgomote puternice și vibrații va duce inevitabil la distrugerea celulelor care recepționează sunetul și astfel la apariția hipoacuziei”, a semnalat medicul.
Muzica la maxim, o problemă pentru urechi
Chiar și cei care ascultă în afara jobului muzica la volum maxim, fie în căști, fie la concerte, pot avea probleme cu auzul. Expunerea la un nivel de zgomot de intensitate 85-100 dB poate produce leziuni ale celulelor nervului auditiv, chiar și în 30 minute. Deși urechea are o importantă capacitate de a limita aceste leziuni, în timp ele devin permanente și ireversibile.
„Muzica ascultată în căști cu volumul la maxim este un aspect de cele mai multe ori ignorat, dar este o problema reală. Este foarte important să încercăm să limităm expunerea, cât mai mult, la intensități mari ale sunetului și să facem pauze cât mai frecvent de la folosirea căștilor. Aceeași conduită este valabilă și în cazul concertelor, de aceea este important să nu stăm foarte aproape de boxe și, pe cât posibil, să facem câte o pauză în timpul concertului”, a afirmat dr. Adrian Ilian.
Dacă imediat după un concert apare senzația de scădere a auzului sau tinitusul (țiuit în urechi) – și acestea persistă mai multe zile – este important ca persoana respectivă să meargă la un medic ORL pentru o evaluare.
Primele semne ale deteriorării auzului
O persoană cu hipoacuzie are dificultăți în a înțelege o conversație dacă interlocutorul acestuia vorbește mai încet sau dacă zgomotul de fond este mai accentuat. „De multe ori persoana în cauză acuză faptul că aude că se vorbește, dar nu înțelege cuvintele, în special cuvintele cu o pronunție asemănătoare sunt adesea înțelese greșit”, a explicat medicul orelist.
O persoană cu hipoacuzie, pe măsura accentuării acesteia, va avea tendința de a vorbi din ce în ce mai tare, va asculta TV/ radio la un volum mult mai ridicat; la fel și în cazul folosirii telefonului, va da sonorul mai tare. Acufenele/ tinitusul – zgomotele percepute în ureche – în special în mediu cu liniște, fără zgomot de fond, sunt un simptom des asociat pierderilor de auz.
Hipoacuzia (în cazul expunerii profesionale și a presbiacuziei) se instalează, în cele mai multe cazuri, progresiv. „Pacienții, pur și simplu, ignoră acest fapt și de multe ori ajung la medic în cazuri avansate, la care opțiunile de reabilitare sunt limitate. De cele mai multe ori, pacienții vin la medic doar la insistențele membrilor familiei sau ale anturajului, deoarece pur și simplu nu se mai pot înțelege”, a mărturisit medicul.
Dacă problemele de auz sunt neglijate mult timp și hipoacuzia neurosenzorială (afectarea nervului auditiv) este avansată, rezolvarea problemei devine o misiune dificilă. „În prezent, tehnologiile moderne de care dispunem în clinica MedLife ne permit să stabilim un diagnostic precis și rapid; important este ca pacienții să se prezinte cât mai rapid la un consult, în cazul în care au impresia că nu mai aud că înainte”, a semnalat dr. Adrian Ilian.
Timpanograma este o investigație nedureroasă, rapidă, care nu necesită efort din partea pacientului, aceasta evaluând funcționalitatea urechii medii (membrana timpanică, oscioarele din urechea medie care transmit sunetul spre urechea internă, permeabilitatea trompei lui Eustachio).
Audiograma este o investigație care evaluează atât funcționalitatea urechii medii, cât și a urechii interne și a nervului auditiv, fiind o investigație esențială în ORL și pe baza căreia putem stabili un diagnostic și indicații de tratament. Toate acestea pot fi efectuate în cadrul unui consult de ORL, rezultatele fiind primite pe loc.
Soluții pentru pierderea auzului legată de vârstă
Presbiacuzia, așa cum este denumită pierderea auzului legată de vârstă, este un proces ireversibil în care o parte din celulele nervoase care recepționează sunetul sunt distruse. Deși nu există un tratament medicamentos, cel puțin până în momentul de față, sunt numeroase soluții disponibile care urmăresc ameliorarea auzului prin amplificarea acestuia, în special pe frecventele conversaționale.
Cele mai cunoscute, răspândite și accesibile sunt protezele auditive convenționale, așa zisele aparate auditive. „Deși în concepția generală protezele auditive sunt văzute ca niște aparate mari, inestetice, care produc sunete deranjante (țiuituri, șuierături, microfonie), care amplifică zgomotele de fond, în prezent acest lucru s-a schimbat total. Noile aparate auditive digitale sunt de dimensiuni mult mai mici și există și variante de aparate complet intraauriculare (care nu au componentă de după ureche)”, a spus dr. Adrian Ilian.
Reglajul aparatelor auditive actuale este mult mai facil, se face după audiograma pacientului, aceste aparate amplificând sunetele vorbirii, fără a amplifica sunetele deranjante din jur. În opinia medicului ORL, „un aparat corect făcut și bine reglat niciodată nu va scoate sunete ciudate și nici nu va deranja pacientul la purtare”.
Altă soluție pentru reabilitarea auditivă o reprezintă implantul cohlear, care se adresează însă unui număr mai mic de pacienți, în cazuri bine selecționate, cu o hipoacuzie severă, care nu mai obțin niciun beneficiu de pe urma protezelor auditive convenționale.
Ce înseamnă un #MedicBun?
Un medic bun își face mereu timp să asculte problemele pacienților, să fie empatic și să găsească cele mai bune soluții de tratament de care au nevoie. „Cred că este foarte important să avem răbdare și să încercăm să înțelegem felul în care patologia cu care se prezintă un pacient îi afectează viață de zi cu zi, chiar dacă suntem mereu contratimp și avem un timp limitat alocat fiecărui pacient. Deși experiența profesională și pregătirea teoretică sunt incontestabil esențiale, este foarte important să câștigăm încrederea pacientului, iar de aici colaborarea medic-pacient este mult mai facilă și cu rezultate mai bune”, este părerea dr. Ilian pentru care cel mai important aspect îl reprezintă stabilirea un diagnostic corect.
„Odată stabilit diagnosticul, important este să explicăm pe înțelesul pacientului ce presupune patologia respectivă și ce opțiuni de tratament există, urmând că, împreună cu acesta, să alegem calea cea mai bună atât din punct de vedere medical, cât și din perspectiva pacientului”, a subliniat specialistul ORL.
Un pacient bine informat, care înțelege gravitatea unui diagnostic, va fi întotdeauna mai compliant la tratament, iar rezultatele vor fi pe măsură. Așa a fost și în cazul unei paciente care a ajuns la dr. Adrian Ilian într-o stare destul de gravă.
„Îmi amintesc cu drag de o pacientă vârstnică, cu probleme grave de auz la o ureche, care persistau de mai mult de 2 ani. Pacienta, practic, nu mai auzea cu acea ureche, dar amânase prezentarea la ORL de teama de a fi nevoită să poarte un aparat auditiv. La examenul otoscopic am observat că urechea era complet ocupată de o formațiune gelatinoasă, cu depozite de culoare neagră (sugestive pentru o suprainfecție micotică); după ce această formațiune a fost extrasă și am putut vizualiza membrana timpanică, am observat prezența unei fisuri la acest nivel și prezența de secreții purulente importante cantitativ”, a povestit medicul, care i-a prescris un tratament medicamentos de aproximativ 4 săptămâni pacientei. Ulterior, fisura din timpan s-a închis, inflamația locală a dispărut complet, infecția micotică a fost eradicată, iar femeia auzea la fel de bine cu ambele urechi. „La finalul tratamentului am făcut o audiogramă de control și am constatat că nervul auditiv era foarte puțin afectat, în concordanță cu vârsta și comorbiditățile pacientei, deci nu era cazul să poarte un aparat auditiv”, a declarat dr. Adrian Ilian.
Recomandări pentru prevenția/ tratarea problemelor de auz
În cazul copiilor este foarte important screeningul neonatal, iar în cazul descoperirii unei hipoacuzii, aceasta trebuie urmărită și tratată cât mai precoce pentru a preveni tulburările de dezvoltare a limbajului. „Hipoacuzia apărută în contextul unei infecții a urechii trebuie tratată cât mai rapid, pentru a preveni complicațiile și afectarea permanentă a auzului”, a semnalat medicul. Specialistul ORL recomandă:
- evitarea expunerii la sunete puternice pentru perioade îndelungate de timp;
- folosirea cu conștiinciozitate a mijloacelor individuale de protecție a muncii, în cazul persoanelor cu expunere profesională la zgomot;
- evitarea automedicației – există medicamente ototoxice, care afectează direct nervul auditiv;
- controale periodice anuale ORL, cu efectuarea unei audiograme de control, în special la persoanele predispuse hipoacuziei.
Mituri frecvent întâlnite despre pierderea auzului
Credințele populare greșite adesea îi țin departe de medici pe români. „Mitul cel mai des întâlnit și, din păcate, întâlnit doar la noi în țară, este acela potrivit căruia «am lucrat în curent, m-a tras curentul și de aceea nu mai aud». Nu există așa ceva; oamenii care au impresia că «au lucrat în curent» de cele mai multe ori au lucrat în medii cu expunere la zgomot sau vibrații timp îndelungat, ceea ce a dus inevitabil la scăderea auzului”, a explicat dr. Adrian Ilian.
Un alt mit fals este acela că muzica ascultată tare în căști nu afectează tinerii, pentru că ar avea potențial mai mare de regenerare. „Este adevărat că un organism tânăr are o capacitate mai mare de reparare, dar în urma expunerii la sunet de mare intensitate, pentru perioade lungi de timp și repetitiv, nervul auditiv va suferi leziuni ireparabile; acest lucru nu va fi observat imediat, ci efectul cumulativ va fi observat în luni sau ani de zile, însă va fi ireversibil”, a ținut să precizeze medicul ORL.
O altă credință falsă este aceea că aparatele auditive sunt foarte mari și inestetice. Evoluția aparatelor auditive din ultimele decenii este impresionantă, dimensiunile lor s-au redus considerabil față de acum 20-30 ani; există în momentul de față aparate complet intraauriculare, ele fiind practic insesizabile. Iar viitorul în domeniul ORL sună bine.
„Având în vedere progresele tehnologice majore din ultimele decenii, prevenția și tratamentul hipoacuziei vor avea rezultate din ce în ce mai bune. În prezent, există studii de laborator, care urmăresc regenerarea celulelor receptoare ale sunetului din urechea internă, folosind recombinarea genetică sau terapia cu celule stem, rezultatele fiind promițătoare. Deși este un proces de durată, care nu poate fi aplicat pacienților umani, decât după studii ample, este o perspectivă îmbucurătoare pentru pacienții cu hipoacuzie”, a remarcat dr. Adrian Ilian.
Surse:
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/deafness-and-hearing-loss
**
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
