Știri

LĂMURIRI DE LA SPECIALIȘTI. Cât de des suferă SARS-CoV-2 mutații și care dintre ele sunt periculoase

Cercetările privind modul de acțiune al virusului SARS-CoV-2 i-au determinat pe cercetători să găsească , în cele din urmă, răspunsuri mai clare la întrebările pe care și le-au pus la începutul pandemiei. Așa s-a descoperit, de exemplu, faptul că acest virus are posibilitatea a produce mutații foarte rapid, dar nu orice mutație este periculoasă. dimpotrivă, multe mutații, îl fac mai puțin virulent.

Observațiile specialiștilor, făcute de la începutul pandemiei, arată că virusul SARS-CoV-2 are nevoie de o perioadă de timp scurtă pentru a produce mutații. Din fericire, multe dintre aceste mutații sunt inofensive și nu ne pot afecta în mod direct. „Acest virus are cam 2 mutații pe lună, care sunt identificare și catalogate. Aceste tulpini trebuie studiate în laborator, pe culturi de celule, pentru a se observa dacă acele celule se infectează mai ușor, iar apoi se urmărește în populație dacă apar probleme. Din fericire, majoritatea mutațiilor fac virusul mai puțin eficient și sunt în defavoarea virusului, din când în când apare o mutație care îl avantajează” a explicat dr. Octavian Jurma, în direct la Medika TV.

Mutațiile pe care virusurile le suferă sunt doar un mecanism prin care aceste organisme încearcă să se adapteze pentru a supraviețui. „Fiecare persoană infectată este un laborator, în care produce copii cu mici erori, este programabil pentru aceste virusuri cu ARN să se multiplice cu erori, este modalitatea virusului de a se asigura că scapă și se diversifică și scapă de mecanismele noastre de protecție” a mai spus dr. Octavian Jurma.

Toate aceste mutații pot fi descoperite în baza unor seturi de analize laborioase. România, din păcate, deși are posibilitatea de a efectua astfel de cercetări nu o face. „Pentru a afla informații despre tulpina virusului trebuie să citim întreaga secvență a virusului, aspect complicat și cu o durată de timp mare și se face în laboratoare specializate. Noi avem aceste facilități, dar lipsește voința de a urmări aceste date, de a le introduce în dialogul internațional și de a finanța astfel de cercetări. Pentru că este nevoie de materiale pentru efectuarea unor astfel de analize” a mai spus dr. Octavian Jurma.