Spitalul Județean Suceava, transformat într-un adevărat focar de coronavirus, cu sute de cadre medicale infectate, a revenit la managementul civil, după circa o lună cât s-a aflat sub comandă militară. Armata s-a retras, dar în urmă au rămas frustrări și plângeri ale medicilor civili, care spun că, în această perioadă, au fost nevoiți să suporte un regim cazon, să accepte ordine trasate pe un ton nepotrivit, amestecate cu un limbaj ofensator.
Din 2 aprilie, Spitalul Județean Suceava a fost condus de o echipă de medici militari, sub coordonarea secretarului de stat din Ministerul Sănătății, general în rezervă Ionel Oprea. Echipa militară a ajuns aici după ce județul a devenit focar de coronavirus. Managementul militar nu a fost acceptat încă de la început, iar o scrisoare deschisă a unui medic care lucrează în acest spital demonstrează că nici la despărțirea de comanda militară nu au fost strângeri de mână și îmbrățișări.
Medicul Liviu Cârlan, şeful Unităţii de Primire Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean Suceava, susține că gen. Ionel Oprea ar fi avut un comportament nepotrivit faţă de angajaţii unităţii medicale. „Mă văd nevoit să aduc la cunoştinţa opiniei publice că încă de la prima şedinţă din data de joi, 02.04.2020, dl. general Oprea a semănat frică, teroare şi a umilit oameni din rândul angajaţilor SJUSV, ameninţându-ne că vom ajunge să fim anchetaţi, limbajul folosit neputând a fi reprodus datorită conţinutului său nepotrivit şi ofensator”.
În replică, Ionel Oprea spune că toate acuzaţiile lansate de dr. Liviu Cârlan sunt o consecinţă a plângerii penale pe care a făcut-o împotriva medicului sucevean, acuzat că ar fi îngrădit accesul la combinezoane pentru subalterni.
Dr. Liviu Cârlan spune, însă, că este nevinovat, dar și că, în prezent, riscul de infectare în spital nu e cauzat de lipsa de echipamente, ci de lipsa măsurilor de decontaminare la echipare şi dezechipare. Iar medicul civil este susținut și de colegii săi de la UPU Suceava, care au semnat o scrisoare de susținere pentru el. Cadrele medicale își exprimă solidaritatea cu cel care conduce de ani buni secția de Urgențe a spitalului, încercând să susțină nevinovăția acestuia. ”Nu ni s-a restricționat accesul la echipamente și nici o persoană nu a fost trimisă pe secție echipată necorespunzător,” se arată în scrisoarea de susținere semnată de 115 angajați ai secției UPU Suceava.
Militarizarea spitalelor devenite focare de infecție cu noul coronavirus pare a se dovedi a fi, în final, o soluție cu dus și întors, totul depinzând, până la urmă, tot de omul care pune în practică procedurile, fie ele militare sau civile. Iată cum ”Milităria dată jos din pod” la Suceava a lăsat în urmă multe frustrări și lacrimi, pe care, poate, cei mai mulți dintre oamenii în halatele albe de acolo nu le merită.
Și nu e vorba doar de frustrări acumulate de cadrele medicale civile aflate în ultimele săptămâni sub comandă militară, ci și de cazuri concrete. Un astfel de caz, punctual, care ridică mari semne de întrebare asupra modului în care a intervenit comanda militară de la vârful Spitalului Județean Suceava este cel al bărbatului de 46 de ani, transportat de la Suceava la București în același elicopter cu IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.
Suceveanul, tatăl a 10 copii, a fost internat pe 13 aprilie la Spitalul Județean, după ce o vreme a urmat un tratament la domiciliu. Deși avea simptome clare de coronavirus, bărbatul nu a fost testat la internare, ci o săptămână mai târziu, iar asta s-a întâmplat într-un județ cu o transmitere comunitară extinsă, într-un județ transformat într-o bombă cu coronavirus în care testarea unui bolnav cu simptomatologie clară de COVID-19 trebuia făcută imediat cum pacientul a intrat pe ușa spitalului. În cele din urmă, deznodământul a fost tragic pentru suceveanul de 46 de ani. A murit la două zile după diagnosticul, tardiv, de COVID-19.
Drama bărbatului ridică numeroase semne de întrebare asupra modului în care s-a intervenit în cazul său. De ce nu a fost testat pentru coronavirus în momentul internării? Unde a fost internat, în Spitalul Județean Suceava, într-o zonă cu pacienți cu alte afecțiuni decât coronavirus, sau într-o secție pentru COVID-19? De ce a fost transferat la Institutul Matei Balș atâta vreme cât nu fusese confirmat cu coronavirus? Există posibilitatea ca omul să se fi infectat în spital? Întrebări ale căror răspunsuri sunt așteptate de cei 10 copii ai suceveanului de 46 de ani.
Dincolo de dramele care răzbat de la Suceava, începând de joi, 30 aprilie, Spitalul Județean are conducere civilă. După retragerea militarilor, postul de manager este ocupat de medicul Anatoli Buzdugan, iar cel de director medical de chirurgul Valerian Gavrilovici.
La transferul de putere, de la comanda militară, la cea civilă, a participat și ministrul Sănătății, Nelu Tătaru: ”Cred că a învăţat toată lumea. Nu trebuie să uităm ce a însemnat Suceava. (…)Gândiţi-vă că acel cumul de factori pe care l-am găsit de la început, management, autoritate locală, populaţie civilă, partea medicală sunt cele care au contribuit la momentul în care ne aflăm. Sper că am învăţat ceva şi sper că nu mai repetăm. Suceava era şi va trebui să redevină un spital etalon. (…)Eu sper, dincolo de tot ce ne caracterizează pe noi ca şi personal medical, de perioadele bune sau rele prin care am trecut, să fi învăţat ceva şi Suceava să revină acolo unde era”.
În judeţul Suceava sunt, în continuare, cele mai multe cazuri de coronavirus, respectiv 2.765, municipiul Suceava şi opt comune limitrofe fiind în carantină.
