EXTERNE Știri

Istoria și lecțiile ei. Ce greșeli au făcut americanii în timpul epidemiei de gripă spaniolă. Situația seamănă izbitor cu prezentul!

Pe 25 ianuarie 1919, aproape 2000 de locuitori din San Francisco se reuneau la Dreamland Rink, la inițiativa Ligii împotriva Măștilor. Time.com relatează că era momentul unui al doilea val de gripă spaniolă pandemică ce se abătea asupra orașului, iar autoritățile impuseseră, prin regulament, purtarea măștilor în public. Dar, acea mulțime, obosită de restricțiile din pandemie și, mai ales, de purtarea măștilor, era nemulțumită. Totuși, directiva privind obligativitatea purtării măștilor nu fusese dată în grabă sau în mod arbitrar. În toamna-iarna 1918-1919, gripa spaniolă făcuse prăpăd pe tot globul, în timpul uneia dintre cele mai mari pandemii din istorie. Până la finalul acelei pandemii, aproape o treime din populația globului fusese infectată, iar, din 50-100 de milioane de victime, 675 000 erau americani.

Pandemia a lovit, mai întâi, Boston-ul, apoi s-a răspândit asupra întregii națiuni americane. San Francisco, la fel ca multe orașe de pe Costa de Vest, spera să fie ocolit, speranță spulberată la mijlocul lunii octombrie când orașul s-a trezit cu primele cazuri, iar administrația a impus primele măsuri pentru protejarea populației. Până la finele lunii ianuarie, unii locuitori, sătui de restricții, s-au organizat în Liga anti-măști și au adoptat rezoluții în disprețul măsurilor stabilite de autorități.

Probabil această scenă vă pare izbitor de asemănătoare cu ceea ce se întâmplă astăzi, în SUA, chiar dacă se întâmplă la distanță de un secol. Vinerea trecută, o mulțime de circa 2000 de oameni, mulți fără măști, a protestat în fața Capitoliului, în Wisconsin cerând ridicarea măsurilor de izolare la domiciliu, prelungite până pe 26 mai. Protestele s-au extins, treptat, și în alte state americane.

Dar povestea protestelor de acum o sută de ani, împotriva măsurilor luate atunci pentru limitarea epidemiei, ar trebui să fie cunoscută de toată lumea.

Când orașul San Francisco s-a confruntat cu primul caz de gripă spaniolă, pe 24 septembrie 1918, reacțiile autorităților au fost întârziate. Deși de pe Coasta de Est veneau exemple grave ale ororilor pandemiei, autoritățile din San Fracisco au decis, inițial, doar să trimită în carantină bolnavii și să raporteze cazurile. Ba mai mult, a fost lăsată să se desfășoare o paradă pentru susținerea eforturilor naționale de finanțare a Primului Război Mondial. Toate acestea au avut efecte contabilizate în luna octombrie când situația s-a agravat, iar administrația orașului a fost nevoită să decidă suspendarea adunărilor publice și măsuri mai clare de igienă. Și aceste măsuri au fost luate în etape, nu radical, iar rezultatele nu au întârziat. În câteva zile, în a doua jumătate a lunii octombrie, orașul San Francisco avea probleme grave în gestionarea îmbolnăvirilor. Pe 25 octombrie, purtarea măștilor devenea deja obligatorie în oraș. Până să fie adoptată măsura, deja 4 din 5 locuitori purtau mască, voluntar. Dar, această cooperare nu a durat prea mult. Curând, oamenii au abandonat măștile, polițiștii au încercat să intervină cu amenzi și chiar scurte arestări.  Într-o singură razie, de pildă, au fost arestați 400 de oameni fără măști. Inutil. La finele lunii octombrie, aproape 20 000 de locuitori din San Francisco aveau gripă spaniolă și peste 1 000 muriseră din cauza acestei boli. Situația a început să se îmbunătățească după câteva săptămâni de restricții.  Din păcate, la începutul lunii noiembrie s-au ridicat restricțiile de izolare, iar oamenii s-au grăbit să iasă din case pentru a sărbători eliminarea interdicțiilor. Au mers la filme, s-au înghesuit să urmărească în grup emisiuni și meciuri de box.

Pe 7 decembrie, responsabilul cu sănătatea publică de la nivelul orașului anunța revenirea condițiilor epidemice și le cerea oamenilor să poarte, din nou, măști. Dar, 90 % dintre locuitori au refuzat să se mai supună. Până la începutul lunii ianuarie, autoritățile raportau deja costurile nesupunerii: 600 de cazuri noi, într-o singură zi-10 ianuarie-spunea totul despre eșecul gestionării crizei.

În primăvară, când pandemia a ajuns la sfârșit, cifrele arătau un bilanț tragic: 45 000 de îmbolnăviri și 3000 de decese, în San Francisco, din cauza gripei spaniole, rezultând una dintre cele mai mari rate de deces din SUA.

Revenind la zilele noastre și la pandemia COVID-19, se observă o aversiune nu neapărat față de purtarea măștii, cât față de măsurile restrictive privind izolarea. Istoria ne oferă o lecție, nu rămâne decât să o înțelegem. La fel și în privința sfaturilor de la medici și guvernanți.