Institutul de Biologie şi Patologie Celulară ‘Nicolae Simionescu’ deţine, în prezent, peste 150 de echipamente noi, însemnând aparatură şi alte sisteme pentru cercetare şi dezvoltare, dar şi 13 laboratoare de specialitate, înfiinţate printr-un program european care a fost demarat de conducerea instituţiei în urmă cu cinci ani.
‘Scopul proiectului nostru era bine determinat de la început: să extindem spaţiul de cercetare, să-l modernizăm, toată infrastructura să fie modernizată, creşterea competitivităţii ştiinţei româneşti şi integrarea eficientă în aria europeană de cercetare. Al doilea lucru: creşterea capacităţii de cercetare a echipei noastre, accelerarea rezultatelor, transferul lor în clinica medicală, medicina transnaţională care, în final, sperăm cu toţii să ducă la îmbunătăţirea tratamentului bolnavilor cardiovasculari sau diabetici’, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, acad. Maya Simionescu, directorul Institutului.
Potrivit acesteia, doi din trei români mor din caza bolilor cardiovasculare.
În Institutul de Biologie şi Patologie Celulară ‘Nicolae Simionescu’ lucrează, în prezent, 100 de oameni care desfăşoară activităţi legate de ramura patologiei.
Conducerea Institutului şi-a propus ca în perioada următoare să angajeze 18 tineri cercetători care să se alăture echipei.
Modernizarea a fost posibilă printr-un program european demarat în anul 2007 care a costat aproape 54 de milioane de lei, dintre care peste 33 de milioane lei sunt bani proveniţi de la Uniunea Europeană, iar aproximativ 20 de milioane lei sunt de la Guvern.
‘Institutul de Biologie Celulară este un centru de excelenţă nu numai al Academiei Române, ci este un centru de excelenţă european, recunoscut oficial ca atare. Prin urmare, este un centru cu care nu numai Academia Română se mândreşte, ci întreaga cercetare românească, un centru care produce lucrări ştiinţifice de mare interes, lucrări care au nu numai valoare de cercetare fundamentală care sporesc vizibilitatea cercetării româneşti în lume, dar sunt cercetări care au o finalizare sau cel puţin o ţină practică spre medicina viitorului şi a prezentului chiar. Aş fi foarte bucuros dacă mai multe institute ale Academiei Române ar fi în această situaţie. În momentul de faţă, sunt cinci institute ale Academiei Române care au primit fonduri comparabile cu finanţare europeană şi cu contribuţia Guvernului României’, a precizat Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române.
