Peste 20% din medicină va fi în zece ani medicină regenerativă, a declarat joi copreședintele Consiliului Științific al Societății Internaționale de Medicină și Chirurgie Regenerativă (SIMCR), prof. dr. Alt Eckhardt.
Profesorul de medicină la Tulane University din New Orleans, SUA, a afirmat, în deschiderea primei conferințe a SIMCR, că în SUA și Germania a fost făcut transplant cu celule stem pentru pacienți cu artroză iar rezultatele imagistice la patru săptămâni au arătat că zona s-a regenerat.
La rândul său, vicepreședintele Consiliului științific al SIMCR, Irinel Popescu, prezent la conferință, a afirmat că România în unele domenii ale medicinii regenerative „este foarte aproape sau chiar acolo, în altele este încă departe”.
„Medicina regenerativă este o sintagmă care acoperă multe arii și în unele celulele stem și-au găsit aplicații în homeopatii maligne și se fac zi de zi tratamente cu astfel de celule. În alte tipuri de afecțiuni se încearcă utilizarea lor pentru regenerarea unor organe bolnave cum ar fi ficatul cirotic sau cum ar fi pancreasul la pacienții cu diabet și deocamdată cu rezultate preliminare. Dincolo de celulele stem avem ariile de regenerare tisulare și de bioinginerie în care s-au creat țesuturi artificiale. În momentul de față, chiar și un organ care este traheea și care a fost implantat cu succes și se speră în viitor că inclusiv chirurgii de transplant vor avea organe disponibile create prin acest tip de bioinginerie, care vor permite efectuarea operațiilor de transplant în mod programat. De asemenea, tratamentul antiîmbătrânire este inclus în această zonă de terapii regenerative și aici rezultatele sunt încă la început. În România suntem mai curând în stadiul de a aplica unele dintre cuceririle deja efectuate ale științei”, a spus Popescu.
Medicul a dat exemplul unui cercetător din Coreea care a încercat să „fabrice” dovezi în cercetarea cu celule stem pentru a convinge comunitatea științifică.
„Este regretabil că în știință unii oameni au încercat să fabrice astfel de dovezi sperând că vor convinge comunitatea științifică. Ulterior lucrările au fost retrase, s-a dovedit că nu aveau o bază solidă, ba mai mult, s-a dovedit că rezultatele fuseseră cumva cosmetizate, ca să nu spun măsluite și acest fenomen este regretabil și trebuie foarte bine controlat. De aceea în știința internațională există o foarte atentă supraveghere a tot ceea ce se publică pentru a împiedica astfel de fenomene”, a afirmat prof. dr. Irinel Popescu.
În context, dr. Dana Jianu, copreședinte SIMCR, a explicat că țesutul adipos conține foarte multe celule stem iar acestea există în cantități suficiente la toți pacienții. Ea a vorbit despre experimentul realizat în România pe un câine, căruia, după un model din SUA, i s-au injectat celule stem în articulații. „După cum s-a văzut, acest tratament a fost încununat de succes, pentru că la o lună și jumătate suferința câinelui s-a diminuat, mobilitatea a crescut, nu mai are nevoie de tratamente inflamatorii, care sunt costisitoare”, a spus Jianu.
Pe de altă parte, academicianul Maya Simionescu a afirmat că celulele stem se utilizează mai ales în străinătate în infarctul de miocard și la noi în țară s-a încercat injectarea celulelor stem pentru tratamentul unor afecțiuni cardiace.
„Celulele stem au capacitate extraordinară de diferențiere. Este o celulă multipotentă, are potențial extraordinar. În lume se încearcă să i se creeze condițiile ca să diferențieze în celula de care ai nevoie”, a explicat academicianul Maya Simionescu.
Ea a atras atenția că în toate aceste cercetări trebuie prudență și să se respecte normele de etică.
„În străinătate s-a făcut un fel de business. În Germania există un sistem în care se face transplant de celule stem. Încă nu dau rezultatele care trebuie, dar e un business foarte bun. (…) A fost un grup din Europa, foarte bun și foarte puternic, care a arătat celule stem progenitoare în inimă care pot să producă cardiomiocite. După câțiva ani au retras lucrarea pentru că acele rezultate nu au mai putut fi reproduse. Deci, trebuie o grijă foarte mare”, a spus Simionescu.
La rândul său, dr. Dan Jinga a susținut că atunci când apar terapii noi, speranța se îndreaptă către acestea în cazul bolilor oncologice.
„Introducerea terapiilor genetice, celulare, cu celule stem este interesantă, dar este în afara standardelor actuale. Se desfășoară de-a lungul unor ani buni de cercetare, numai în laboratoare acreditate, în centre acreditate, numai în cadrul unor studii clinice care presupun informarea și acceptul pacientului și respectarea unor condiții de etică. După cum merg lucrurile probabil va constitui o problemă a viitorului, nu cred că se va întâmpla în următorii cinci-șase ani”, a afirmat Jinga.
El a precizat că terapia genetică a fost introdusă în 1990 și ea nu este încă standard actual, „deși s-au făcut progrese, deși sunt cercetări, deși sunt pacienți implicați, pentru a introduce o terapie experimentală, într-un standard e nevoie de o validare largă”.
Sursa: AGERPRES
