Dr. Diana Cîrjaliu-Meliu, fost șef al Secției de Psihiatrie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța atrage atenția asupra problemelor din toate spitalele de Psihiatrie din România și critică reacția Ministrului Sănătății.
Medicul
psihiatru a adus în discuție Legea 487/2002 a sănătății mintale și a protecției
persoanelor cu tulburări psihice potrivit căreia, lista spitalelor de
psihiatrie care pot efectua internări nevoluntare se aprobă prin ordin al
ministrului sănătății. Însă, din cauză că nu există condițiile internării
nevoluntare, adică izolator, în niciuna din secțiile de Psihiatrie ale
spitalelor din România, lista nu a mai fost publicată.
Potrivit dr. Cîrjaliu, internările nevoluntare se fac, dar asta inseamna că nu
e legal și orice pacient internat nevoluntar ar putea să dea psihiatrul în
judecată.
Redăm, mai jos, postarea de pe Facebook a dr. Diana Cîrjaliu-Meliu:
”Filistinii. Folosesc termenul cu titlu de injuratura, ca de la o doamna medic, unei doamne economist care este momentan si intamplator ministrul sanatatii. Da bine pe sticla, are un ton convingator si un aer onest si gaseste imediat vinovatul de la baza sistemului. Pina si eu am crezut-o cand, in 2018 jura, impreuna cu ministrul Teodorovici ca pina la sfarsitul lui 2020 va fi gata spitalul regional Constanta. Mai aveam putin si o aplaudam in picioare la scena deschisa.
Dupa ce am demisionat din functia de sefa a sectiei de psihiatrie din Constanta, epuizata de minciunile, ipocrizia si indiferenta managerului si a consiliului judetean, dupa ce imaginile spitalului, de care presa era oricum plina de zeci de ani, au ajuns si la domnia sa, a informat ca va trimite corpul de control. In al treisprezecelea ceas, ar fi putut fi inceputul unor masuri corective si profilactice. Pentru ca doamnei ministru ii place cuvantul”preventie”. Evident ca nu a venit si nu a trimis niciun corp de control, ca nu ne convine sa luam oficial act de mizeria pe care o tutelam.
A mai venit o data presedintele consiliului judetean, acelasi care, in 2016 a caracterizat situatia sectiei ca fiind “dezorganizare”. Apoi a dat comunicate de presa prin care informa ca va construi o cladire noua si moderna in locul celei existente, care va fi demolata. Dupa trei ani, inaintea unei inspectii interjudetene pe linie epidemiologica, managerul spitalului a revenit cu picioarele pe pamant:”mai fetelor, nu sunteti gospodine, puneti si voi mana de la mana si mai dati un var, o vopsea, e posibil sa arate asa?” Am scos din buzunar, ca si alte dati, am sapat si defrisat, ne-am pregatit pentru inspectie. Timp de doua zile, niciun pacient nu a avut voie sa faca pe el si ne-am epuizat stocul de pijamale noi.
Orice sectie de psihiatrie, indiferent ca este de ev mediu romanesc sau din occident, este o bomba cu ceas. Explozia se produce intr-o secunda si niciodata nu poti face fata cu mainile goale.
Dar doamna ministru a descoperit din nou esenta problemei: asistenta uitase stativul, deci nu a respectat fisa postului, deci trebuie cercetata penal. Si inventeaza reguli noi, cum ar fi obligatia personalului de a cere acordul apartinatorilor pentru a muta pacientul in alt salon sau existenta unui salon de “terapie intensiva”
O invit sa munceasca o zi intr-o sectie de psihiatrie. Vreau sa vad daca are curaj sa intre in sectorul cu pacienti sau sa se apropie de un bolnav. Stiu foarte bine ce spun, pentru ca tuturor celor care vin in inspectii le este frica, indiferent ce vin sa controleze. Stau la cativa metri de usa sectorului si incerca sa vada ceva prin geam, daca nu cumva a fost inlocuit de mult cu o bucata de carton. Trebuie sa ne rugam de ei sa intre sa-si faca treaba, sa-i inconjuram si sa-i aparam de propria repulsie si frica. Ii ajutam sa-si faca treaba in speranta ca ne vor ajuta sa schimbam ceva. Sa incercam sa prevenim. Dar nu se intampla niciodata nimic pentru ca ordinul este “sa iasa bine”. Se dau termene de conformare de care nu sta nimeni in loc, cat sa treaca momentul. Se elaboreaza procedurile si protocoalele pe care le cere ANMCS, dar numai pe hartie, cat sa treaca acreditarea. Capul sefului de sectie va sta unde ii stau picioarele daca nu-si face bine treaba. Totul e frumos planificat pina cand decidentii trebuie sa aloce fonduri. Atunci incep minciunile.
Minciuna este premeditata si elaborata la minister. O astfel de minciuna este legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice -Legea 487/2002, care iata ce spune in art.22:
Serviciile specializate de sănătate mintală se realizează prin următoarele structuri:
centrul de sănătate mintală;
b) cabinetul psihiatric, cabinetul de evaluare, terapie şi consiliere psihologică, de psihoterapie şi de logopedie;
c) centrul de intervenţie în criză;
d) servicii de îngrijire la domiciliu;e) spitalul de psihiatrie
staţionarul de zi;
f) secţia de psihiatrie din spitalul general;
g) compartimentul de psihiatrie de legătură din spitalul general;i
h) centre de recuperare şi reintegrare socială;
i) ateliere şi locuinţe protejate;
j) centrul de consultanţă privind violenţa în familie.”
S-a facut ceva din toate astea? Absolut nimic in 17 ani. Sectiile de psihiatrie din spitalul general sunt aceleasi cladiri de 100 de ani si sub denumirea pompoasa de Centru de sanatate mintala functioneaza cabinetele de psihiatrie din policlinica.
Oricum, Normele de aplicare au fost elaborate abia in 2006 si actualizate in 2016.
Iata ce spune psihiatrul Eugen Hriscu despre “reforma” din 2006 :
În 2006, înaintea intrării în Uniunea Europeană, guvernanţii vremurilor îşi luau angajamentul în faţa oficialilor europeni că vor realiza o reformă structurală a sistemului psihiatric învechit şi barbar. În 2007, o mică echipă de psihologi şi psihiatri (din care făceam parte) stătea la o masă cu ministrul Sănătăţii de atunci, domnul Nicolaescu, acuzând faptul că toate propunerile noastre de reformare a felului în care se făcea (şi se face) psihiatrie în România erau blocate sau respinse de oficialii ministerului. Sărmanii de noi (în apărarea mea pot spune că eram încă foarte tânăr pe atunci) încă nu înţelesesem că scopul nostru era să mimăm reforma, nu să facem reforma[i].Câteva săptămâni mai târziu, ne-am dat cu toţii demisia, domnul Nicolaescu a bălmăjit ceva de interese politice ostile, apoi în locul lui a venit un domn care vindea maşini Ferrari şi lucrurile s-au prăvălit în uitare.
Normele de aplicare a legii 487 actualizate in 2016 prevad, printre alte conditii utopice:
(1) Dotările minime obligatorii dintr-o structură de psihiatrie sunt:
a) paturi repartizate în saloane, inclusiv de supraveghere continuă bărbați și femei, cu respectarea normelor prevăzute de legislația în vigoare;
b) cabinete de consultații;
c) săli de psihoterapie individuală sau de grup;
d) spații pentru terapie ocupațională, educațională, recreativă;
e) săli de tratament;
f) săli de mese.
(2) Serviciile medicale minime pe care o structură psihiatrică trebuie să le asigure sunt:
a) diagnosticul și tratamentul tulburărilor psihice acute și cronice;
b) evaluări psihologice;
c) consiliere și psihoeducație pentru pacienți și familiile lor;
d) programe de terapie ocupațională, educativă și recreativă.
(3) Serviciile medicale minime pe care o structură de psihiatrie pediatrică trebuie să le asigure sunt:
a) diagnosticul și tratamentul tulburărilor psihice acute și cronice la copil și adolescent;
b) evaluarea psihoneurodezvoltării;
c) evaluare psihologică;
d) consiliere și psihoeducație pentru pacienți și familiile lor;
e) programe de terapie ocupațională, educativă și recreativă.
Cu cine, unde si cu ce? Cu un psiholog la 70-90 de pacienti, cum prevede schema de personal?
Art.16 (1) Lista spitalelor de psihiatrie care pot efectua internări nevoluntare se aprobă prin ordin al ministrului sănătății.
Suntem in 2019 si acum vreo doi ani am fost intrebati daca dispunem de conditiile necesare internarii nevoluntare, adica izolator; am raspuns ca nu; probabil asa au raspuns cele mai multe sectii de psihiatrie, asa ca Ministerul Sanatatii a lasat-o balta cu lista; facem si acum internari nevoluntare, ca nu se poate altfel. Dar asta inseamna ca nu e legal si orice pacient internat nevoluntar ar putea sa dea psihiatrul in judecata. Evident ca dna. Pintea ar decide ca medicul e vinovat, pentru ca acea sectie nu avea autorizare pentru internari nevoluntare.) Spun asta doar preventiv.
Ministerul Sănătății Publice, in Norma privind structura funcțională a compartimentelor și serviciilor din spital din 26.07.2006 prevede ca:
Secția medicală de spitalizare va fi amplasată de preferință pe un singur nivel. Se acceptă amplasarea pe două niveluri a secțiilor mari, care au în componență compartimente relativ autonome.
Art. 3. – În componența unei secții medicale de spitalizare intră următoarele categorii de spații:
a) saloanele pacienților și dotările sanitare aferente;
b) încăperi pentru asistența medicală;
c) încăperi pentru deservirea pacienților;
d) cameră de gardă cu grup sanitar și duș;
e) diverse spații pentru activitățile gospodărești ale secției.
Art. 4. – În spitalele clinice pot fi amenajate spații suplimentare, destinate activităților didactice (studenților și cursanților care își desfășoară practica medicală sau specializarea la patul bolnavului).
Art. 5. – Salonul pentru pacienți adulți se va conforma următoarelor cerințe:
a) capacitate maximă de 6 paturi în saloane curente și maximum două paturi în rezerve;
b) arie utilă minimă de 7 m2/pat în saloane curente, 8 m2/pat în rezervă;
c) cubaj de 20 m3/pat de aer, în caz de ventilație naturală.
Art. 6. – (1) Dotarea minimă sanitară aferentă salonului va include:
a) la saloanele cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (duș, WC, lavoar);
b) la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu, comun la două saloane (duș, WC, lavoar);
c) la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar);
d) un duș la 15 asistați când saloanele nu sunt prevăzute cu dușuri. Sălile de dușuri pot fi grupate pe unități de îngrijire.
(2) Pentru grupa de vârstă 3-6 ani, secția pediatrie, se prevăd grupuri sanitare comune.
Art. 7. – Următoarele dotări minime sunt obligatorii în salon:
a) priză de oxigen la două paturi;
b) corp de iluminat, priză și sonerie la fiecare pat;
c) pat și noptieră cu dulap la fiecare pat;
d) o masă cu scaune la fiecare salon.
Art. 8. – (1) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi după cum urmează:
a) favorabilă sau acceptabilă: sud-est, sud, nord-vest;
b) se va evita orientarea ferestrelor spre nord și nord-est (vânturi dominante reci);
c) se poate accepta orientarea spre vest și sud-vest, în cazul asigurării unei protecții corespunzătoare a ferestrelor față de excesul de însorire.
(2) Condiționările privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la secțiile de spitalizare de bolnavi acuți (durata mică de spitalizare: 10-12 zile) și la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare).
Art. 9. – (1) La amenajarea salonului se vor avea în vedere și următoarele criterii:
a) paturile vor fi așezate paralel cu frontul ferestrei și vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;
b) distanța dintre două paturi nu va fi mai mică de 0,70 m;
c) distanța dintre pat și peretele exterior va fi de cel puțin 0,80 m;
d) distanța dintre pat și peretele paralel pe care se află lavoarul va fi de minimum 1,30 m.
(2) Pentru cel puțin un pat dintr-un salon, circulația liberă aferentă va permite staționarea și deplasarea în cărucior pentru persoanele cu handicap.
Art. 10. – În mod curent pentru activități medicale din secție se vor prevedea următoarele spații:
a) săli pentru tratamente-pansamente, fiecare cu suprafața de 16-18 m2;
b) cabinete de consultații, fiecare cabinet cu suprafața de 12-14 m2, amplasate numai la intrarea în secție;
c) spații de lucru pentru asistenți medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare, dacă este cazul), cu anexe pentru depozitarea instrumentarului și medicamentelor;
d) încăperi pentru conducerea medicală a secției: medic-șef, asistent-șef, raport de gardă, secretariat;
e) grupuri sanitare și vestiare pentru personal;
f) pentru unele dintre profilurile medicale, în cadrul secției se mai pot prevedea și alte spații pentru activități medicale: camere pentru investigații, tratamente speciale, săli de intervenție chirurgicală cu anexele respective și alte dotări în funcție de specificul specialității.
Art. 11. – Încăperile necesare pentru deservirea pacienților din componența secției:
a) oficiul alimentar cu anexele sale și sala de mese;
b) camera pentru activități de zi și primirea vizitatorilor, în funcție de spațiile disponibile;
c) camera de baie (după caz și grupul de dușuri, dacă sunt soluționate centralizat).
Art. 12. – Obligatoriu, în componența secției vor intra următoarele spații pentru activitățile gospodărești:
a) camera de spălare-sterilizare a ploștilor și a altor recipiente (“ploscar”): un ploscar la 25-30 de paturi;
b) spațiu de colectare a rufelor murdare și boxă de curățenie;
c) depozit de lenjerie curată.
Art. 13. – (1) În fiecare secție de spitalizare se desemnează o subzonă septică care la nevoie să permită izolarea și cohortarea pacienților contagioși și dependenți de echipamentele secției sau imunodeficienți, cu respectarea precauțiilor de izolare.
(2) La spitalele clinice se recomandă diferențierea pe circulație separată a zonei spațiilor destinate învățământului și conducerii medicale a secției de zona saloanelor pentru bolnavi.
As rade daca n-ar fi de plans!!!
Doamna Ministru, domnule presedinte al consiliului judetean, in sectiile de
psihiatrie nu functioneaza WC-urile, chiuvetele si dusurile, nu exista geamuri,
nu se inchid usile, personalul se sufoca in cabinetele de 6 mp, tencuiala cade
de pe pereti. Totul e o mare latrina si voi vreti pedepse penale pentru niste
femei care nu s-au putut feri cu mainile goale de un psihotic agitat.
Sa va fie rusine ca ati pomenit din nou de salariile mari! Nu diferiti cu nimic
de un apartinator care a urlat intr-o sectie ca personalul nu are decat sa
moara pentru ca nepotul lui autist, dupa ce a batut tot personalul, sa
traiasca.
Filistinilor! ”
