Alexandru Lazescu (Ziarul de Iasi)
E adevarat ca medicii care pleaca peste hotare o fac in principal din considerente economice. Dar si atmosfera generala conteaza, chiar semnificativ mai mult decit ne imaginam.
Din nefericire aceasta migratie are loc in conditiile in care Romania sta deja extrem de prost din punctul de vedere al numarului de medici la mia de locuitori. Potrivit unor statistici intocmite de OMS – Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru spatiul european, doar Albania sta mai prost ca noi sub acest aspect. Si efectele nu intirzie sa apara. De pilda tot mai multe spitale duc lipsa de medici de terapie intensiva. Iar situatia e considerabil mai proasta daca excludem marile centre medicale universitare traditionale: Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara, Craiova, Tg Mures.
Insa acest gen de cifre nu spun totul. Dimensiunea calitativa e poate si mai importanta pentru ca medicii si asistentele mediale care pleaca sint de cele mai multe ori din zona critica a celor tineri sau din generatia de mijloc, a celor dinamici, cu un nivel inalt de calificare. Din rindul carora ar trebui sa se recruteze, in principiu, si viitorii formatori de scoala medicala din tara. Oamenii care ar trebui sa preia stafeta de la generatia aflata in prezent la final de cariera. Ca si in educatie, astfel de sincope au efecte extinse in timp si se repara greu. Iar consecintele sint pe masura.
Despre acest gen de lucruri se discuta insa foarte putin. Nu o face mass media, nu o fac nici politicienii. Intre altele pentru ca efectele nu se vad peste noapte, deteriorarea are loc treptat, iar inertiile sistemului medical ascund infectia care-l macina pe dinauntru, ca sa ne pastram in limitele limbajului de specialitate. Asistam in schimb de citeva luni la o frenetica campanie mediatica care tinteste corpul medical, centrata pe acuze de culpa medicala si pe spagile solicitate, in spitale, pacientilor. Sigur, se spune de regula ca nimeni nu face incriminari in ansamblu, dar maniera in care se poarta discutia elimina in mare masura astfel de nuantari. Asa ca in final raminem cu un masiv curent de opinie negativ la adresa comunitatii medicale in general.
Doua sint motivele pentru care s-a ajuns aici. Primul: cazurile cele mai mediatizate sint din categoria dramelor umane cu puternic impact emotional, cu atit mai mult atunci cind la mijloc sint copii. Or, acest gen de materiale ofera prin chiar natura lor subiecte de presa extrem de apetisante, cu mare priza la public. Al doilea: practica „atentiilor” pentru doctori, asistentele medicale sau infirmierele din spitale este extrem de raspindita, face deja parte din categoria regulilor impamintenite. Ceea ce face ca granita dintre conditionarea financiara explicita, pe care toata lumea o blameaza, pe de o parte, si ceea ce pacientii considera a fi sugestii implicite ori practica cadourilor rituale, inclusiv cele in bani, pe de alta, sa fie una extrem de fluida. De aceea acuzele privind tranzactiile cu sanatatea sau chiar cu viata oamenilor cad pe un teren fertil din perspectiva opiniei publice. In plus, in cazul situatiilor de presupusa culpa medicala, un factor agravant e acela ca ziarele, televiziunile, radiourile, nu au de regula la dispozitie jurnalisti capabili sa abordeze in cunostinta de cauza astfel de subiecte delicate. Conteaza in principal impresiile de moment si judecatile simplificatoare emise pe baze emotionale. Pe aceasta zona jurnalismul militant populist este la el acasa.
Ceea ce nu inseamna deloc ca nu exista culpe medicale, indiferenta sau chiar iresponsabilitate in sistemul medical romanesc. Toate aceste lucruri din pacate exista. Cum exista peste tot in lume. Numai ca accentele sint importante atunci cind mesajul ajunge la nivelul opiniei publice. Dupa o emisiune de televiziune de mare impact difuzata saptamina trecuta s-au semnalat cazuri in care au fost agresati medici aflati in garda. Pacientii si mai ales rudele lor tind sa simplifice imediat lucrurile si plecind de la chestiuni minore sau de la false impresii sa considere ca medicul din fata lor nu e nimic altceva decit un ticalos sau un nepriceput, dupa caz.
Ajungem astfel intr-un impas. E adevarat ca medicii care pleaca peste hotare o fac in principal din considerente economice. Dar si atmosfera generala conteaza, chiar semnificativ mai mult decit ne imaginam. Asa ca un curent negativ de opinie de genul celui instaurat in ultima perioada devine un factor care stimuleaza exodul medicilor si agraveaza situatia oricum critica din sistemul de sanatate din Romania. De aceea e mare nevoie de un plus de responsabilitate. Si in mass media si in rindul decidentilor politici care nu dau deloc senzatia ca inteleg cu adevarat riscurile si consecintele pe termen lung. Daca vom continua sa lasam lucrurile sa curga in voia lor vom ajunge sa constatam ca situatia grava de acum va deveni la un moment dat una cu adevarat dramatica.
